Deputații din Comisia pentru Transporturi și Infrastructură au decis să reia dezbaterea unui proiect vechi de peste doi ani, care îl obligă pe executantul unei lucrări pe drumul public să semnalizeze noaptea lucrarea prin lămpi. Proiectul, analizat de Profit.ro și care sancționează cu închisoarea persoana responsabilă de semnalizarea deficientă a lucrării în cazul unui accident, a fost respins de Senat anul trecut.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Deputații și-au adus aminte de acest proiect după ce, în seara zilei de 20 octombrie, antemergătorul din coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea, polițistul-motociclist Bogdan Gigina, și-a pierdut viața căzând într-o groapă de pe bulevardul Știrbei-Vodă din Capitală, săpată în carosabil de angajați ai unei companii de distribuție a gezelor.
Proiectul a fost înscris zilele acestea ca ultim subiect de dezbatere pe ordinea de zi a ședinței de săptămâna viitoare a Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură.
Actulalul Cod Penal prevede sancțiuni pentru executantul care nu ia "măsuri corespunzătoare" pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă a fost produs un accident.
Legea care putea salva viața polițistului Gigina, ignorată mult timp de Parlament și Guvern
Proiectul de lege a fost depus la Senat în octombrie 2013, fiind respins de această cameră după aproape un an, în iunie 2014.
După respingere, proiectul a fost trimis pentru dezbatere Camerei Deputaților, unde inițiatorii au solicitat discutarea actului în procedură de urgență, dar au fost refuzați.
Conform calendarului de dezbatere, mai multe comisii ale Camerei Deputaților ar fi trebuit să semneze avize sau rapoarte la proiect până la începutul lunii septembrie 2014.
În iunie 2014, Comisia pentru Apărare a avizat pozitiv proiectul, Comisia pentru Administrație l-a avizat negativ, dar Comisia pentru Transporturi și cea pentru Industrii nu au mai redactat un raport comun nici după mai mult de un an, respectiv nici până în octombrie 2015.
La rândul său, Guvernul a transmis un punct de vedere, favorabil, pentru acest proiect în octombrie 2014, după un an de la depunerea actului și la câteva luni după respingerea de către Senat.
Proiectul este argumentat cu numeroasele accidente rutiere și semnalizarea slabă a lucrărilor
Inițiatorii proiectului arată, în expunerea de motive, că lipsa unei infrastructuri moderne impune iluminarea continuă pe timp de noapte a lucrărilor în execuție pe drumuri publice.
Ei avertizau că semnalizarea precară este o cauză a ratei mari de decese produse pe drumurile publice din România.
“Starea tehnică deficitară a drumurilor, calitatea slabă a materialelor utilizate la efectuarea de reparații curente, precum și semnalizarea precară a lucrărilor de reparații reprezintă, ca și altele, tot atâtea cauze favorizante în producerea accidentelor de circulație”, este scris în document.
Acesta nu cuprinde, de altfel, decât două articole prin care legislația în vigoare la acea dată este modificată, stabilind cum trebuie semnalizate noaptea lucrările de infrastructură și sancțiunile pentru persoanele care nu respectă obligația..
“Semnalizarea lucrărilor care se execută pe drumurile publice este obligatorie, inclusiv prin lămpi cu lumină pe timp de noapte, și se efectuează de către executantul lucrărilor, cu avizul poliției rutiere, astfel încât aceasta să asigure deplasarea în siguranță a tuturor participanților în trafic”, se prevedea încă de acum doi ani în textul de lege.
În avizul favorabil acordat legii, Guvernul chiar recomanda ca, pe timpul nopții, semnalizarea să fie realizată cu “lămpi cu lumină galbenă sau intermitentă”.
Pentru a se asigura că astfel de măsuri sunt respectate, inițiatorii legii propun sancțiuni foarte dure, de până la 3 ani de închisoare, pentru cei care nu asigură o semnalizare corespunzătoare a lucrărilor și este produs un accident de circulație cu victime sau pagube materiale.
“Persoana autorizată de către administratorul unui drum public sau de către administratorul unei lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație prin care au rezultat victime omenești sau pagube materiale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, prevede proiectul de act normativ.
Deputații au ultimul cuvânt în privința acestui proiectul de lege, chiar dacă a fost respins de Senat, iar adoptarea în Camera Deputaților ar însemna și aplicarea acestor reglementări pe drumurile publice.
