Iranul și-a dezvăluit mați primul avion de luptă, cu ocazia unei parade la Teheran, iar președintele Hassan Rohani a dat asigurări că forța militară a țării sale vizează doar să descurajeze inamicii, relatează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Televiziunea de stat l-a arătat pe președintele Rohani așezat în cockpitul avionului - numit "Kowsar" - cu ocazia Zilei Naționale a Industriei și Apărării, scrie News.ro
Potrivit agenției de presă iraniene Tasnim, acest avion de vânătoare - de fabricație 100% iraniană - dispune de echipamente tehnice ”de vârf”, inclusiv de radare polivalente. Aeronava a fost testată cu succes, iar o demonstrație de zbor a fost difuzată de unele publicații oficiale.
”Atunci când vorbesc despre aptitudinea noastră de a ne apăra, asta înseamnă că noi căutăm o pace durabilă”, a declarat Rohani într-un discurs difuzat la televiziune.
”Unii cred că atunci când îți sporești forța militară cauți războiul. Însă noi căutăm mai degrabă pacea și nu vrem războiul”, a continuat el.
”Dacă nu avem mijloace de disuasiune, asta va da undă verde altora să intre în această țară”, a mai subliniat el.
”ACTIVITĂȚI NEFASTE”
Ministrul Apărării Amir Hatami a anunțat acest eveniment sâmbătă, afirmând că țara sa caută să-și îmbunătățească capacitățile balistice cu scopul de a răspunde ”amenințărilor” Israelului și Statelor Unite, inamicii săi jurați.
”Resursele noastre sunt limitate”, dar ”noi ne actualizăm rachetele în funcție de amenințări și acțiuni ale inamicilor noștri, ca mijloc de disuasiune sau ripostă devastatoare”, a declarat el.
Anii de zile, Republica islamică Iran a fost izolată de către națiuni, din cauza programului său nuclear controversat, iar economia i-a fost asfixiată de sancțiuni internaționale, înainte de încheierea în 2015, la Viena, a unui acord care-i limitează acest program și permite ridicarea progresivă a sancțiunilor.
Însă după venirea la putere, în 2017, în Statele Unite, a lui Donald Trump, ostil Iranului, Washingtonul a hotărât în mai să se retragă din acordul în dosarul nuclear și a reimpus în mod unilateral, pe 7 august, sancțiuni dure Iranului.
O nouă salvă de sancțiuni vizând sectorul hidrocarburilor, în noiembroe, ar fi menită să mențină presiunile asupra Teheranului. Unii analiști consideră că vânzările de țiței brut iranian ar putea să scadă cu 700.000 de barili pe zi față de nivelul actual, de 2,3 milioane de barili pe zi.
În pofida sancțiunilor, Trump a declarat că rămâne ”deschis” unui ”acord mai global care să vizeze ansamblul activităților nefaste 9ale Iranului), inclusiv programul său balistic și susținerea sa a terorismului”.
Pe 13 august, liderul suprem iranian Ali Khamenei a declarat că nu vor fi nici război și nici negocieri cu Statele Unite, problemele țării sale fiind mai degrabă rezultatul unei proaste gestionări din partea Guvernului decât al reimpunerii unor sancțiuni.
