Începând cu 2009, când a fost adoptată Ordonanța de Urgență 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, și până la finalul anului 2016 au fost reabilitate la nivel național 167.861 de apartamente și locuințe, sursele de finanțare fiind diverse, de la fonduri europene, din bugetul central sau cel local până la credite garantate de stat.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Detalii privind perspectivele pieței energetice, schimbările legislative pregătite în domeniu și impactul acestora asupra jucătorilor din domeniul energetic dar mai ales asupra consumatorului vor fi anunțate, pe lângă multe alte teme, la Profit Energy.forum, pe 15 mai, la Hotel Intercontinental, un eveniment în care sunt invitați reprezentanții autorităților și asociațiilor de reglementare din domeniul energiei, șefi de companii care activează în sectorul energetic, avocați și consultanți, pentru a dezbate provocările actuale și viitorul sectoarelor energetice. Pentru detalii și înregistrări, AICI.
Potrivit ultimului recensământ, cel din 2011, în România au fost înregistrate 5.103.000 de clădiri în care se aflau 8.451.000 de locuințe convenționale.
Cele 167.861 de apartamente reabilitate sunt situate în 3.495 de blocuri care au beneficiat de susținerea directă sau indirectă a statului în vederea creșterii performanței energetice, în scopul reducerii consumului anual specific de energie pentru încălzire sub 100 kWh/mp. Potrivit unui document oficial prezentat acum de Profit.ro, în urma reabilitării acestor apartamente a fost obținută o economie de peste 1 milion de Mwh pe an.
1.657 de blocuri,cu 62.559 apartamente, au fost reabilitate termic prin programul național, legiferat prin OU 18/2009, însă cele mai multe apartamente au fost anvelopate din fonduri locale, potrivit OU 63/2012 - 63.368 de apartamente din 1.110 blocuri.
Până în 2012, puteau fi efectuate lucrări de creștere a eficienței energetice la blocuri din bani publici doar în cazul în care costurile erau finanțate în proporție de 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltarii Regionale și Administrației Publice. Astfel, Asociația de locatari plătea 20% din costul total al lucrărilor de reabilitare, 50% de la bugetul de stat, prin minister, iar 30% era acoperit de la bugetul local.
Evoluția numărului de blocuri și de apartamente finanțate cu 50% fonduri de la bugetul central
În 2012, însă, a fost adoptată OU 63/2012 pentru modificarea si completarea OU 18/2009 privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuințe, care a dat posibilitatea autorităților locale să finanțeze “de capul lor” lucrări de reabilitate a locuințelor.
“Autoritățile administrației publice locale pot finanța din bugetele locale, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație, lucrări de intervenție pentru creșterea performantei energetice a blocurilor de locuințe șisau a clădirilor rezidențiale, în cadrul unor scheme de finanțare, fără ca, în acest scop, să se aloce fonduri de la bugetul de stat șisau fonduri comunitare structurale ori de coeziune.” , precizează articolul II al OU 63/2012.
Așa se face că, începând cu 2012, a crescut considerabil numărul blocurilor reabilitate din bani exclusiv din bugetul local, numărul de apartamente reabilitate în numai 4 ani (63.368) depășindu-l pe cel pentru care a fost utilizată finanțarea de 50% de la minister (62.559 apartamente în 8 ani).
De altfel, după adoptarea OUG 63/2012, se observă o diminuare considerabilă a numărului de apartamente reabilitate cu finanțare de la bugetul central. Dacă, în 2010, nu mai puțin de 22.000 de apartamente au beneficiat de astfel de finanțări, în 2015, de exemplu, numărul acestora a scăzut la 953. Anul trecut, numărul de apartamente a căror creștere a eficienței energetice a fost finanțată de la bugetul de stat a mai crescut (la 3.351), însă se află departe de nivelul din 2010 sau din 2011 (de 18.878).
O altă metodă de finanțare a lucrărilor de eficientizare energetică a fost utilizarea unui program public, Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare cu garanție guvernamentală, finanțat potrivit OU 69/2010. Conform documentului oficial citat, până la 31 decembrie 2016 au fost incluse în program 13 blocuri de locuințe, reprezentând circa 620 de apartamente și 3 locuințe individuale.
Alte 715 blocuri de locuințe, respectiv 41.311 apartamente, au fost reabilitate din fonduri structurale și de coeziune ale Uniunii Europene – Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe.
În plus, potrivit oficialilor, “prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în cadrul apelului de proiecte închis la data de 16.11.2016, aferent Axei Prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1.A – eficiență energetică în clădiri rezidențiale, au fost depuse 194 de cereri de finanțare, care cuprind 1.148 de clădiri rezidențiale. Lucrările urmează a fi executate în anul 2017.”
Cel puțin interesantă este raportarea economiilor obținute prin aceste investiții publice. Dacă în cazul locuințelor reabilitate prin fonduri europene s-a obținut o economie de 2.500 anuală de kwh pe apartament, în cazul lucrărilor finanțate de la bugetul local economia anuală s-a ridicat la 6.722 kwh pe apartament, iar în cazul celor care au utilizat fonduri de la bugetul central, aceasta a atins un nivel record de 8,422 kwh economiți anual de fiecare apartament! O explicație ar putea fi aceea că utilizarea fondurilor europene este auditată, cea a fondurilor locale și centrale mai puțin. În cel mai bun caz, este auditată tot de instituții ale acelorași autorități.
