Nuclearelectrica va supune aprobării acționarilor săi, într-o AGA viitoare, contractarea, de către societate, în calitate de împrumutat, a împrumutului de 800 milioane euro aprobat de BEI.
Strategia de finanțare a Proiectului are în vedere utilizarea unui mix între capitalul propriu al SNN și împrumuturi/garanții obținute din partea unor instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. Finanțarea Proiectului din surse atrase se realizează în două etape, corelate cu graficul de implementare a Proiectului.
Astfel, pentru etapa preliminară a Proiectului, au fost asigurate sursele de finanțare, prin semnarea, în 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut în valoare de 540 milioane euro, cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar.
Nuclearelectrica a înregistrat o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025 comparativ cu exercițiul financiar 2024 și o creștere a profitului net cu 72% în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu perioada similara anterioara, creștere și stabilitate financiară care permit investiții sigure și operare într-un climat volatil, cu reziliență dezvoltată pe termen mediu și lung.
Proiectul Retehnologizarii Unității 1 CNE Cernavoda se află în prezent, conform strategiei de dezvoltare aprobată de acționari, în cea de-a doua fază de dezvoltare, activitățile aferente acestei faze incluzând obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, dar și asigurarea finanțării necesare finalizării Proiectului.
Lucrările civile de construcție ale Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 au început în anul 2025, continuând în anul 2026.
"Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a Proiectului Retehnologizarii Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile, totodată atestând elaborarea unui proiect robust, gestionat corect din punct de vedere tehnic, operațional și financiar, și, simultan, atestă un proiect strategic pentru Romania, pentru următorii 30 de ani, în linie cu necesitățile energetice și politice europene, inclusiv accentul pe extinderea sau dezvoltarea capacităților nucleare.
Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie. Unitatea 1 retehnologizata înseamnă încă 9%/an din energia curată, sigură, stabilă a României pentru perioada 2030-2060" - Cosmin Ghita, Director General Nuclearelectrica.
Ultima fază de dezvoltare a Proiectului, cea de-a treia, se va desfășura în perioada 2027-2030 și implica oprirea Unității 1 pentru realizarea lucrărilor majore de retehnologizare, cu accent pe re-tubarea reactorului. Acest proces va continua cu testele tehnologice și finalizarea Proiectului prin recepție și dezafectarea facilităților temporare, pregătind Unitatea 1 pentru reluarea operațiunilor în condiții optimizate, în anul 2030.
Unitatea 1 CNE Cernavoda a fost pusă în funcțiune în anul 1996, iar până în prezent exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a livrat în siguranță peste 150 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, unitatea fiind, în baza factorului de capacitate, între primele 3 reactoare nucleare la nivel global.
″Evoluția prețurilor estimate pentru următorii 30 de ani de către companii de specialitate cu care SNN are încheiate contracte de prestări servicii privind evoluția prețurilor la energie electrică pentru termen foarte lung indică o scădere a prețurilor, ajungând sub prețul mediu LCOE (Levelized Cost Of Electricity – n.r.) estimat post RTH (RTH = retehnologizare – n.r.). LCOE reprezintă prețul minim la care energia electrică produsă post RTH trebuie vândută pentru a acoperi toate costurile pe durata de viață prelungită a centralei și include: construcția, operarea, combustibilul, întreținerea și dezafectarea. (...)
SNN intenționează să încheie contracte pe termen lung (20 de ani, cu livrare din 2027, perioada țintă fiind 16 ani după reintrarea în operare a U1) în piața de energie, pentru a facilita obtinerea de finanțare pentru RTH U1″, se arată într-un document analizat de Profit.ro.



Sursă: SNN
Cu votul decisiv al autorității tutelare, acționarii au aprobat strategia de ofertare și tranzacționare de energie electrică pentru perioada 2027-2046, inclusiv (i) propunerea SNN de contract de vânzare de energie electrică pe termen lung (20 de ani), contract ce urmează a fi negociat și semnat cu câștigătorul/câștigătorii licitației ce urmează a fi organizată în acest scop, care îndeplinește/îndeplinesc condițiile de eligibilitate propuse de SNN, și (ii) propunerea de ofertă de contractare a SNN.
Pachetul de ofertă de contractare are ca obiect vânzarea, de către SNN, prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement), a unei cantități de 400 MW echivalent bandă pentru perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2046.
Licitația va avea 3 etape:
Etapa 1: etapa de negociere a clauzelor contractuale, doar cu contrapărțile care corespund criteriilor prudențiale de calificare din punct de vedere al eligibilității (durata estimată: 30 de zile;
Etapa 2: sesiunea de licitație electronică (durata estimată: 1 zi);
Etapa 3: obținerea aprobărilor corporative, inclusiv acordul final al finanțatorilor SNN în proiectul RTH U1, atât de către SNN (vânzătorul energiei electrice), cât și, după caz, de către cealaltă parte/celelalte părți contractante (cumpărătorul/cumpărătorii pe termen lung al/ai energiei electrice) (durata estimată: 40 de zile).
″În situația în care nu se atinge obiectivul de a contracta întreaga cantitate propusă, SNN își va rezerva dreptul să decidă reluarea procesului de contractare sau anularea acestuia.
Cantitatea ce urmează să fie licitată este de 400 MW cu livrare în bandă și împărțită în fracții de câte 3x100 MW și 2x50 MW fiecare. Cantitatea aleasă are legatură cu valoarea contractului care depășește valoarea lucrărilor de RTH (pentru cantitatea minimă contractuală anuală și fără inflatie adaugata, valoarea minima a contractelor cu o livrare de 20 de ani este de aproximativ 5,6 miliarde euro).
Cantitatea totală livrată poate varia de la un an la altul datorită celor două opțiuni de nelivrare pentru vânzător, pentru a securiza riscul de piață în perioadele de opriri planificate (45 de zile/an) și pentru opriri neplanificate (10 zile /an) specifice tehnologiei CANDU.
Prețul FLOOR reprezintă prețul minim de vânzare aferent fiecărei licitații în parte și va fi stabilit în urma sesiunii de licitație electronică organizate pe platforma de tranzacționare″, se precizează în document.
SNN a propus ca tranzacționarea să se facă pe Bursa Română de Mărfuri, care percepe un tarif de numai 0,01 lei/MWh, aplicat doar cumpărătorului, spre deosebire de OPCOM, unde tariful este de 0,05 lei/MWh și se aplică ambelor părți contractante.




Sursă: SNN
Toate astea pentru că România nu va accesa fonduri UE nerambursabile, de 600 milioane euro, din Fondul de Modernizare pentru finanțarea proiectului retehnologizării unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, urmând să acopere necesarul din majorarea împrumuturilor bancare și a contribuției din surse proprii a SNN.
Profit.ro a relatat anterior despre această intenție a României, precum și despre negocierile dure cu Comisia Europeană pe această temă, aici și aici.
″(...) în luna mai 2026, statul român a informat Comisia Europeană (DG Comp) de renunțarea la măsura de ajutor de stat – grant din Fondul de Modernizare (600 milioane euro), această sursă fiind înlocuită cu extinderea sumelor împrumutate (...) și a contribuției SNN din surse proprii, crescând semnificativ gradul de îndatorare al SNN″, se arată în memorandumul prin care Guvernul a aprobat ca SNN să dea anul acesta dividende de numai 50% din profit, analizat de Profit.ro.
Acolo se mai menționează că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să acorde Nuclearelectrica un împrumut de 800 milioane euro, operațiune tocmai semnată acum.
″BEI a finalizat la începutul lunii mai 2026 analiza financiară și de risc a proiectului RTH-U1 (retehnologizarea reactorului 1 – n.r.), urmând ca, în luna iulie 2026, să aprobe contractul de împrumut″, scrie în documentul citat.
Memorandumul precizează că valoarea totală a proiectului retehnologizării se ridică la peste 20,8 miliarde lei. Din aceștia, până în 2025 inclusiv, s-au cheltuit cam 3,02 miliarde lei, iar necesarul pentru 2026 este de 2,84 miliarde lei.
″Oprirea unității 1 pe perioada retehnologizării, programată pentru perioada 2027-2030, conduce la o producție de energie electrică cu 50% mai mică, ceea ce duce la reducerea proporțională a veniturilor societății, spre deosebire de cheltuieli, a căror reducere nu se va putea realiza la 50%, ca urmare a faptului că parte din cheltuielile SNN sunt cheltuieli fixe, care vor fi menținute și pe perioada opririi unității 1. Așadar, performanța financiară, sursă pentru finanțarea proiectelor în derulare, va suferi o diminuare pe perioada opririi unității 1 pentru retehnologizare″, se spune în document.
Lucrările la proiect sunt în plină derulare, fiind realizată prima turnare continuă de beton.
În aprilie, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat.
La acel moment, România intenționa să sprijine retehnologizarea unității nucleare prin patru măsuri: un grant în valoare de 600 milioane euro; garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea investiției; un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) cu o durată de 30 ani, menit să asigure venituri stabile centralei, precum și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării.

















