Azerbaidjanul urmărește să crească ponderea energiei regenerabile la 30% până în 2023, a declarat luni ministrul azer al economiei, Mikayil Jabbarov, scrie publicația News.az.
Vorbind la o conferință intitulată „Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în economia verde”, ministrul Mikayil Jabbarov a subliniat potențialul substanțial al țării în domeniul energiei regenerabile, relatează News.Az și a precizat că Azerbaidjanul colaborează cu companii energetice globale pentru a valorifica acest potențial prin parteneriate public-private.
Ministrul a mai menționat că regiunile Karabakh și Zangezur de Est au fost desemnate drept zone de energie verde.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„În mod specific, districtele Fuzuli, Jabrayil și Zangilan sunt recunoscute pentru potențialul lor de energie solară, în timp ce districtele Lachin și Kalbajar sunt potrivite pentru energie eoliană și hidroelectrică. Guvernul implementează diverse stimulente, inclusiv beneficii fiscale, pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor în aceste domenii”, a spus el.
Jabbarov a concluzionat că, pe măsură ce întreprinderile mici și mijlocii din Azerbaidjan adoptă tehnologii verzi, acestea nu numai că vor întări economia națională, ci și vor spori competitivitatea și profitabilitatea.
România va participa la un proiect azer de construire a unui cablu submarin prin Marea Neagră către Europa, pentru a se transfera energie din surse regenerabile.
La sfârșitul lunii mai, a fost semnat la București un acord între CNTEE Transelectrica SA din România, compania azeră AzerEnerji JSC, compania georgiana Electrosystem și maghiara MVM pentru crearea unei societăți mixte pentru implementarea proiectului, care a fost anunțată în urmă cu un an de către președintele azer Ilham Aliyev. Holdingul Energetic Bulgar va fi al cincilea partener egal, cu o cincime din societatea mixtă.
Intențiile Azerbaidjanului sunt de a construi o nouă linie electrică până la granița sa cu Georgia, iar apoi un cablu în apele Mării Negre pentru a furniza energie electrică verde către Europa – respectiv până în România și apoi către Ungaria, precum și până în Bulgaria cu posibilitate de transport și în alte țări din regiune și din Europa. Ideea este ca instalația să transfere energie verde din proiecte de generare a energiei solare și eoliene cu o capacitate totală de peste 700 MW.
Proiectul Coridorului Energetic Verde este o oportunitate pentru Europa de Sud-Est, de a participa la importul și tranzitul de energie electrică din surse regenerabile.