Astfel, reducerea de posturi ocupate este una de amploare redusă și lipsită de vreo strategie privind o restructurare mai serioasă, cele mai ample ajustări ale costului cu angajații de la stat fiind de fapt înghețările de salarii din 2025 și 2026 (în paralele cu inflație foarte ridicată). Pentru perioada următoare, salariile în sectorul bugetar vor rămâne în continuare sub presiune, având în vedere că statul are încă un drum lung pentru reducerea deficitului bugetar.
Educația, Sănătatea, Poliția și Armata sunt cei mai mari angajatori din sectorul public, astfel că orice demers mai amplu de reducere a aparatului bugetar afectează și aceste sectoare. În cazul Armatei, scăderea reflectată de datele disponibile nu este certă, întrucât cel puțin o parte din posturile ocupate sunt raportate separat, prin seturi de date care nu sunt publicate de către Ministerul Finanțelor.
La final de decembrie 2024, numărul posturilor ocupate era de 1.306.893, în iunie 2025 de 1.305.595 (la instalarea guvernului Bolojan), iar în decembrie 2025 de 1.278.795.
În aprilie, cea mai recentă lună pentru care sunt date disponibile, erau ocupate 1.274.999 posturi.
În administrația centrală se înregistrează o scădere de 22.651 posturi în mandatul guvernului Bolojan. Aproape toate desființările de posturi au avut loc în a doua jumătate a anului trecut și în principal în Educație, în timp ce în administrația locală, cam jumătate din cele 7.945 de posturi eliminate sunt consemnate în ultimele șase luni ale anului trecut, iar restul în primele luni din acest an.
Cele mai mari tăieri de posturi ocupate în primele zece luni din mandatul guvernului Bolojan
Administrația centrală -22.651 posturi ocupate. Principalele modificări
- Educația a pierdut 17.426 de posturi ocupate
- Poliția și Jandarmeria (MAI) au pierdut 1.988 de posturi ocupate
- MApN apare cu 701 posturi în plus
- Ministerul Finanțelor (Finanțe, ANAF și Vamă) a pierdut 772 de posturi ocupate
Administrația locală -7.945 posturi ocupate. Principalele modificări
- autorități executive locale (în principal primăriile) au pierdut 6.492 de posturi ocupate
De ce este important: Cheltuielile cu salariile angajaților statului au reprezentat anul trecut 21% din totalul cheltuielilor bugetului. Aparatul bugetar a depășit în octombrie 2024 pragul de 1,3 miloane de posturi ocupate. Sectorul public s-a mai situat peste 1,3 milioane în 2009, cu un maxim record de 1,398 milioane în 2008. Ajustările dure din 2009-2010, în cadrul împrumuturilor luate de la FMI (cum ar fi o angajare la șapte plecări), au condus la diminuarea aparatului bugetar la 1,266 milioane în 2010. Minimul a fost atins în 2014, la circa 1,18 milioane de bugetari, ulterior numărul de posturi fiind în creștere constantă.
Cei mai mari angajatori din sectorul bugetar în aprilie
- Educație 366.773
- autorități executive locale (în special primării) 275.000
- Sănătate 245.379
- Poliție + Jandarmerie (MAI) 124.892
- Apărare 76.688
- Finanțe (ANAF+Vamă+Ministerul Finanțelor) 23.542
Evoluție a aparatului bugetar în mandatele guvernelor începând din 2017
- guvernul Ciolacu 2/Predoiu are pe datele Ministerului Finanțelor un minus de 1.298 de posturi (luna iunie a fost inclusă integral la guvernele Ciolacu 2/Predoiu, deși guvernul Bolojan a fost instalat pe 23 iunie), dar asta doar dacă dăm la o parte cele 4.626 de posturi scoase de la Ministerul Apărării în martie. Luând în calcul și acele posturi, ar rezulta o creștere de circa 3.000 de posturi
- guvernul Ciolacu 1 are un plus de 23.184 în 19 luni - o medie de 1.220 posturi în plus pe lună
- guvernul Ciucă a avut un plus de 24.899 posturi în 18 luni - o medie de 1.383 posturi în plus pe lună
- guvernul Cîțu a înregistrat un plus de 9.186 posturi în 11 luni - 835 pe lună
- guvernele Orban I și II un plus de 13.835 posturi în 14 luni - 988 pe lună
- guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au un plus de 45.423 posturi în 34 de luni - 1.336 pe lună
