Badea, Hidroelectrica: Ni se cere să protejăm un rac care nu a fost găsit niciodată

Badea, Hidroelectrica: Ni se cere să protejăm un rac care nu a fost găsit niciodată
scris 10 nov 2021

Investiția de la Bumbești se află într-o fază extrem de avansată, dar acolo avem de protejat un pește care nu are niciun fel de importanță economică, precum și un rac care nu a fost niciodată găsit, a declarat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.

Cum îți aduci afacerea în online CITEȘTE ȘI Cum îți aduci afacerea în online

"La Bumbești am reluat toate procedurile în conformitate cu legislația actuală. Ne aflăm într-o fază extrem de avansată. Am depus documentația de mai bine de două luni și jumătate pentru a intra în ultimele etape de evaluarea pentru obținerea acordului de mediu. Deocamdată, nu am primit niciun feedback de la autorități. În cazul de față avem o serie de sarcini date de autoritățile de mediu în ceea ce privește măsurile pe care trebuie să le implementăm pentru a fi în concordanță cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se găsește în toată Europa. Avem de protejat acest pește care, tot din informații publice, nu reprezintă și nu are niciun fel de importanță economică, și avem de protejat un rac care nu a fost niciodată găsit, dar ar fi condiții să trăiască acolo. În astfel de situații derizorii ne găsim noi cu măsurile pe care ar trebui să le implementăm. Mai mult decât atât, avem obligația ca, timp de zece ani, să căutăm acel rac. Încă nu l-a găsit nimeni... La Răstolița, din 2017 de când am obținut Hotărârea de Guvern de expropriere pe acel obiectiv de investiții, am făcut toate demersurile, doar că similar cu situația de la Bumbești autoritățile ne cer din proprie inițiativă revizuirea acordului de mediu, deși noi avem autorizația de construire", a subliniat Badea, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, scrie Agerpres.

Securizarea muncii de la distanță CITEȘTE ȘI Securizarea muncii de la distanță

Acesta a adăugat că nu este normal ca, odată ce s-au primit avize și acorduri pentru orice obiectiv de investiții mari, cu termen lung de punere în funcțiune, o companie să fie obligată să se oprească lucrările "și să întrebi autoritățile dacă mai sunt sau nu valabile".

"Cazul de la Bumbești, cel mai dramatic dintre toate, pentru că, din păcate, avem și o hotărâre judecătorească dată în anul 2017 prin care ni s-a anulat autorizația de construire, motivul fiind că schimbându-se legislația, trebuie actualizat acordul de mediu. Nu sunt de acord cu acest principiu, pentru că odată ce ai luat avize și acorduri pentru orice obiectiv de investiții mari, cu termen lung de punere în funcțiune, este normal ca în baza acestora să finalizezi investiția și să nu fii obligat pe parcursul lucrărilor să te oprești și să întrebi autoritățile dacă mai sunt sau nu valabile autorizațiile sau dacă mai trebuie să facem ceva. În această situație ne aflăm cu multe dintre investiții. Când s-a început investiția la Bumbești au fost luate două autorizații de construire, de la Consiliul Județean Gorj și Consiliul Județean Hunedoara. În interiorul perioadei de valabilitate a autorizației de construire nu a fost finalizată investiția și, conform legislației actuale, se emite un nou set de autorizații de construire pentru restul execuției în baza avizelor și acordurilor existente. În paralel, a fost declarat Parcul Național Valea Jiului, iar apoi au început procesele în instanță cu diverse ONG-uri care au atacat, practic, două elemente: avizul de gospodărire a apelor emis deja și acordul de mediu", a spus Bogdan Badea.

În replică, Octavian Pătrașcu, directorul Direcției Reglementări din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), a afirmat că, la momentul actual, pentru investiția Hidroelectrica se află în analiză Studiul de evaluare a impactului, ce cuprinde atât Studiul de evaluare adecvată, cât și Studiul asupra corpurilor de apă.

"Noi, ca instituție, derulăm această procedură tocmai ca să rezolvăm situația. Când s-au anulat cele două autorizații de construire nu s-a anulat acordul de mediu, ci s-a pus problema că la vremea respectivă nu s-a făcut așa-numitul Studiu de evaluare adecvată. Această procedură este la noi, la Agenția Națională. Suntem în faza în care, conform legislației actuale, trebuie făcute niște studii, cum ar fi Studiul de evaluare a impactului care cuprinde și Studiul de evaluare adecvată și Studiul asupra corpurilor de apă. Suntem în perioada de analiză. Acele condiții sunt puse în formularul standard și în cererea de declarare a Parcului Național Defileul Jiului și în Planul de Management care nu este încă finalizat. Acum, administrația parcurilor naționale ține de o structură din cadrul Regiei Național de Pădurilor. Suntem la finalul analizei și în maximum două săptămâni vom avea un răspuns. Nu este un studiu simplu și deciziile pe care noi le-am luat în această procedură sunt contestate în instanță de către aceleași ONG-uri care au contestat și proiectul inițial", a explicat Pătrașcu.

Pe de altă parte, în viziunea șefului Hidroelectrica, proiectele hidroenergetice aflate în diverse stadii de execuție reprezintă o poveste care datează de la începutul anilor 90.

Cum îți aduci afacerea în online CITEȘTE ȘI Cum îți aduci afacerea în online

"Sunt proiecte începute fie înainte de Revoluție, fie imediat în perioada anilor 90, care au avut la bază toate avizele și autorizațiile cerute de legislația românească, la acel moment, și care din varii motive, în special din cauza unei lipse de finanțare în diverse perioade, nu au reușit să fie puse în funcțiune. Ulterior începerii lucrărilor și realizării unei părți semnificative din respectivele obiective de investiții, peste acestea care au fost declarate prin acte normative ca fiind de interes național și de interese public, au fost declarate diverse parcuri naționale, tot prin Hotărâri de Guvern sau situri Natura 2000. După aceste momente ne-am confruntat cu un val de procese din partea unor organizații nonguvernamentale în vederea anulării autorizațiilor de construite pre-existente, stopării lucrărilor și, în cel mai fericit caz, reluării procedurilor pe ceea ce înseamnă avizul de mediu, în conformitate cu legislația incidentă care s-a tot actualizat în ultima perioadă", a menționat Badea.

În același context, președinta Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, a punctat faptul că, în 2018, statul român s-a ocupat de modificarea legislației în domeniul ariilor protejate, după ce în anii anteriori autoritățile declarau ca protejate zone pentru care existau acorduri de mediu valabile în dezvoltarea de investiții.

"Atât ne-a dus capul și vă spun cu toată seriozitatea: dacă la Răstolița statul român, în 1990, avea un acord de mediu pe un obiectiv strategic ale acestei țări, în 2007 vine și face o arie protejată fix peste acest obiectiv. Ca să fie și mai frumos, îl dă în administrare unui ONG. Mai departe, la Livezeni-Bumbești s-a întâmplat fix același lucru: statul are un obiectiv strategic, iar același stat vine și, ce să vezi, face un parc și pune restricții. În sfârșit, în 2018, statul român s-a trezit și a adus administrarea ariilor protejate la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Ne-am ocupat de modificarea legislației. Doar atât ne dorim, sa depună colegii noștri de la Hidroelectrica, o dată la APM Mureș o notificare pentru scoaterea din circuitul forestier, și o notificare pentru revizuirea acordului de mediu", a subliniat Croitoru.

Hidroelectrica anunța, la jumătate anului trecut, că avea în plan execuția de proiecte noi cu o valoare estimată de aproape 18 miliarde lei, cu o putere instalată totală de 713,62 MW, ce pot asigura o producție medie anuală de 3.396,79 GWh/an, conform strategiei investiționale publicate de companie.

Unul dintre proiecte vizează Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești, iar termenul estimat de punere în funcțiune era anul 2022.

AHE Răstolița este un alt proiect avut în vedere, finalizarea obiectivului de investiții fiind hotărâtă pe baza rezultatelor analizelor financiare și a calculelor de rentabilitate privind eficiența tehnico-economică efectuate de comisii interne Hidroelectrica. Prin finalizarea acestor lucrări, aportul de energie în SEN va fi de circa 46,3 GWh anual.

Pentru Răstolița etapa 2, Hidroelectrica are în vedere analizarea optimizării lucrărilor rest de executat pentru etapa a II. În cazul în care valoarea lucrărilor optimizate va conduce la indicatori economici favorabili, se vor produce suplimentar circa 70,7 GWh anual.

Termenul estimat de punere în funcțiune pentru etapa I este anul 2022, respectiv 2027 pentru etapa a II-a. 

viewscnt
Afla mai multe despre
hidroelectrica
badea
rac