Bădin, Deloitte: Petroliștii din Marea Neagră preferă să plătească taxe mai mari dacă li se garantează că nu vor mai fi majorate ulterior. Legea offshore va fi dezbătută astăzi. Perspectivele pe piața de energie - anunțate la Profit Energy.forum

Bădin, Deloitte: Petroliștii din Marea Neagră preferă să plătească taxe mai mari dacă li se garantează că nu vor mai fi majorate ulterior. Legea offshore va fi dezbătută astăzi. Perspectivele pe piața de energie - anunțate la Profit Energy.forum
scris 23 oct 2018

Pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare ca atare, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România.

Perspectivele pe piața de energie vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.

În primăvară, Deloitte a publicat un studiu, întocmit la solicitarea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN), în care se estima că investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră ar putea genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari și un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040.

"Dat fiind faptul că deciziile de investire în offshore se iau pe perioade cu orizont foarte lung, în principiu ceea ce își doresc companiile este să existe stabilitate pe timpul derulării acordurilor petroliere, adică redevențele și impozitul suplimentar să fie stabile pe toată perioada acordurilor petroliere în tot ceea ce înseamnă bază de impozitare, cotă procentuală de impunere și regim al deducerilor. Asta pentru ca investitorii să poată să își elaboreze bugete pentru toată perioada de explorare și exploatare a zăcămintelor. Este vorba despre acea clauză de stabilitate fiscală eliminată în ultima variantă a proiectului Legii offshore și despre care sperăm să fie reintrodusă, pentru că uneori este mai importantă stabilitatea decât nivelul cotelor. Într-o negociere, întotdeauna trebuie să dai ceva și să iei ceva, astfel încât să se poată ajunge într-o zonă de consens. Negocierea este arta compromisului și foarte rar sau niciodată dintr-o negociere nu iese decât una din părți fericită. Noi nu vrem nici ca statul să fie nefericit, nici ca investitorii să fie nefericiți. Autoritățile trebuie să știe ce și unde vor să mai lase din pretenții, operatorii la fel. În același timp, există lucruri peste care nici unii, nici alții nu pot să treacă", a spus Bădin.

BCR lansează oficial săptămâna viitoare noua platformă digitală, deja disponibilă pentru clienți, dar pentru care a făcut până acum doar campanie de teasing. „George” își trimite salutări reciproce pe Instagram și Youtube cu Uber, BMW, Samsung, Pegas CITEȘTE ȘI BCR lansează oficial săptămâna viitoare noua platformă digitală, deja disponibilă pentru clienți, dar pentru care a făcut până acum doar campanie de teasing. „George” își trimite salutări reciproce pe Instagram și Youtube cu Uber, BMW, Samsung, Pegas

La începutul lunii, comisiile reunite de Industrii, Finanțe și Administrație din Camera Deputaților au decis majorarea semnificativă a cotelor procentuale ale impozitului pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze din Marea Neagră pentru prețuri de vânzare a gazelor care depășesc 100 lei/MWh, "pentru stoparea escaladării prețurilor și crearea unor venituri suplimentare la bugetul de stat".

Comisiile au mai hotărât și ca Legea offshore să garanteze petroliștilor doar actualele niveluri de redevență pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, nu și regimul fiscal specific aplicabil activităților de explorare, dezvoltare, exploatare și abandonare desfășurate în baza acordurilor existente la data la care Legea offshore ar urma să intre în vigoare, cum prevedea varianta aprobată anterior de Senat, formularea aleasă lăsând deschisă posibilitatea de modificare și a redevențelor, și a regimului fiscal, la eventuale prelungiri ale acordurilor petroliere.

Ulterior, însă, plenul Camerei Deputaților a votat pentru retrimiterea proiectului de lege la comisii. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat recent că nu vede niciun motiv pentru ca Legea offshore să fie modificată în privința cotelor procentuale ale impozitului suplimentar și a sistemului de deduceri. "La noi încă nu a ajuns niciun argument serios pentru care acele procente să fie schimbate. Va fi o decizie a Parlamentului, așa trebuie să abordăm acest subiect de o asemenea importanță. Discuția în comisiile reunite de industrie și buget trebuie să se desfășoare cu prezența presei și să fie discuții serioase, transparente, dar discuții aplicate. Nu sunt de acord să fie negocieri cu investitorii, pentru că este o lege care nu se referă doar la aceste investiții. Se referă și la următoarele investiții, din următoarele perimetre care vor fi alocate în viitor, dar trebuie o discuție aplicată pe cifre", a spus Dragnea.

Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților vor dezbate Legea offshore într-o ședință programată astăzi, la care vor participa și reprezentanți de la Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Agenția Națională pentru Resurse Minerale. 

Piața neagră a țigaretelor scade CITEȘTE ȘI Piața neagră a țigaretelor scade

"Clauza de stabilitate fiscală poate să însemne da sau nu în privința deciziilor finale de investire, pe când cotele procentuale de impozitare înseamnă o comparație potențială cu alte țări. Investitorii, văzând cotele de impozitare din diferite state și comparându-le, pot decide să amâne investițiil în unele țări și să le prioritizeze pe altele. Însă fără o clauză de stabilitate fiscală, într-o țară ca Romania, unde legislația fiscală este foarte impredictibilă, nu cred că cineva ar putea să ia decizia de a investi, iar după 2-3 ani, când începe să scoată gazele, să i se spună "Stai așa că se schimbă legea". Este mult mai periculos și contează mai mult în calculul investitorilor decât o cotă de impozitare cu 2, 3 sau 10 puncte procentuale mai mare decât în alte țări", a arătat Dan Bădin.

El a adăugat că există și alte perimetre offshore la nivel internațional la care companiile petroliere se uită pentru a decide dacă investesc sau nu, existând o adevărată competiție între țări pentru a atrage investiții în sectorul de producție de petrol și gaze, care se manifestă pe foarte multe planuri, unul dintre acestea, esențial dar nu singurul, fiind cel fiscal.

"Întotdeauna, într-o negociere, trebuie să dai ceva ca să iei ceva. La momentul ăsta, în afară de zăcământul efectiv, ce pune România pe masă? Dacă Romania ar fi fost singura țară din lume care ar fi descoperit zăcăminte offshore de gaze, da, puteam spune că am fi avut putere mare de negociere și că toate companiile petroliere ar fi vrut să vină la noi să extragă gaze din Marea Neagră. Dar nu suntem singurii. Și nu e vorba doar de concurența zăcămintelor din zona arctică, mai greu și mai scump de exploatat, ci și de cea a celor din zone mai calde, mai accesibile și mai bine conectate cu piețele, din Mediterana sau Caraibe. România nu stă foarte bine la infrastructura de transport al gazelor, Marea Neagră nu este conectată deocamdată la sistemul național de transport. În general, nici la transport, nici la înmagazinare nu suntem foarte bine conectați cu celelalte țări din jur. Atunci cu ce atragem investitorii? Nivelul de taxare trebuie să fie unul rezonabil, situat măcar în media internațională, astfel încât investitorii să fie stimulați să vină în România și să nu se ducă în altă parte", a mai menționat expertul Deloitte.

Trump amenință că va trimite armata la granița cu Mexicul CITEȘTE ȘI Trump amenință că va trimite armata la granița cu Mexicul

El a explicat că zăcămintele din Marea Neagră, față de cele din Marea Nordului, de exemplu, sunt mult mai greu de exploatat, fiind localizate la adâncimi mai mari, cu grad de salinitate a apei mai accentuat, care atacă și deteriorează echipamentele, toate aceste elemente majorând costurile, și că trebuie ținut seama și de faptul că tehnologia necesară unor astfel de exploatări este deținută doar de câteva companii.

"Fiscalitatea pe anumite zăcăminte cu resurse mari și care au fost ușor de exploatat, cu costuri mici, s-a dus până la cote extraordinar de mari. De exemplu, zăcământul Groningen din Olanda ajunsese la un moment dat la o cotă de impozitare de 60%, care între timp a mai scăzut. Nu este corect ca profitul dintr-un astfel de zăcământ, care se poate exploata ușor și cu costuri mici, să meargă integral la compania petrolieră. Pentru stabilirea unei fiscalități corecte, trebuie făcut un calcul mai amplu privind costurile de explorare și exploatare, mărimea zăcământului, accesul la piețe și la infrastructura de transport și stocare. Toate acestea trebuie avute în vedere și luate în calcul pentru a se ajunge la un mod corect de împărțire a profiturilor exploatării", este de părere Dan Bădin.

Expertul Deloitte a mai arătat că se discută de mult cu autoritățile de la București fiscalitatea offshore și cea a exploatărilor de țiței și gaze în general, însă din cauza schimbărilor dese de regim nu s-a putut ajunge la o soluție definitivă, agreată de toate părțile.

Theresa May confirmă o posibilă prelungire a perioadei de tranziție post-Brexit cu \ CITEȘTE ȘI Theresa May confirmă o posibilă prelungire a perioadei de tranziție post-Brexit cu "câteva luni"

"Impozitul pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului la gaze, introdus în 2013, a fost inițial gândit ca o soluție temporară până la clarificarea regimului general al redevențelor și al taxării în sectorul de petrol și gaze, demers care includea și modificarea Legii petrolului. Suntem în 2018 și încă nu s a făcut legea aceea mare, frumoasă, permanentă, care să clarifice situația în tot domeniul, iar acel impozit suplimentar, care trebuia să fie temporar, a tot fost prelungit de la an la an. Discuțiile au fost multe, dar din păcate, cu multele schimbări de Guverne de la noi, au trebuit luate de fiecare dată de la capăt. Stabilitatea fiscală este un atu pentru țările în care există așa ceva, pentru că, de obicei, legislația fiscală este cea care se schimbă cel mai rar, după Constituție. Asta e situația în foarte multe țări cu tradiții democratice mult mai vechi decât la noi și cu mult mai puține schimbări de regim. Din păcate, la noi, spre deosebire de alte țări, legislația fiscală a fost poate cea mai modificată și mai instabilă. Orice investitor care vrea să vină în Romania își dorește să nu mai vadă atât de multe modificări în zona legislației fiscale", a declarat Dan Bădin.

Potrivit acestuia, dacă autoritățile și companiile petroliere nu ajung la o înțelegere în toamna aceasta cu privire la Legea offshore, deciziile finale de investire vor fi amânate cu cel puțin un an.

"În general, bugetele se fac pe un an sau, oricum, anual. În toamna aceasta, deci, companiile își fac bugetele pentru anul următor, iar dacă România pierde această fereastră de oportunitate, în care respectivele companii pot să includă în bugetele lor investițiile pentru România, s-ar putea să fie nevoie să așteptăm discuțiile de la anul. Este o posibilitate destul de mare. Bineînțeles că, uneori, se iau și decizii extraordinare, dar în mod normal, pe un ciclu de business uzual, cam acum este perioada în care se fac bugetele și se iau deciziile cu privire la investiții. Și e posibil ca cel puțin un an de zile să se întârzie. Asta înseamnă întârzierea cu un an a demarării exploatărilor și a momentului în care banii din exploatări vor începe să ajungă la bugetul de stat".

ULTIMA ORĂ Fostul șef al Fiscului Sorin Blejnar, condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Fostul șef al Fiscului Sorin Blejnar, condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență

Bădin nu exclude nici riscul ca, în ipoteza că autoritățile nu se înțeleg cu companiile în privința Legii offshore, să se ajungă la proceduri de arbitraj internațional, risc despre care Profit.ro a scris aici.

"În principiu, dacă au existat înțelegeri cu statul român pe care acesta ajunge să nu și le respecte, iar acordurile petroliere de concesiune conțin clauze de arbitraj, investitorii au dreptul să se adreseze instanțelor de arbitraj pentru a-și apăra drepturile. Toate acordurile petroliere în vigoare prevăd astfel de clauze de arbitraj. În cazul în care discuțiile s-ar opri cu totul fără a se ajunge la un consens, șansele de a se ajunge la arbitraj internațional ar putea fi destul de mari, bineînțeles în contextul în care acele clauze de arbitraj pot fi activate, dacă se poate merge pe neîndeplinirea obligațiilor statului în cadrul acordurilor petroliere. Dacă însă nu avem de a face cu nici o nerespectare a vreunei clauze contractuale, atunci nu se poate activa clauza de arbitraj. Asta ține de condițiile specifice ale fiecărui acord petrolier în parte. Dacă s-ar ajunge acolo, am văzut deja că, nu o dată, România a pierdut proceduri de arbitraj internațional și cred că acesta este un element pe care autoritățile ar trebui să-l ia în calcul. Căci există riscul ca, pe lângă pierderile pe care România le va suferi ca urmare a neexploatării resurselor de gaze din Marea Neagră, să mai aibă și costuri suplimentare, adică despăgubirile pe care ar trebui eventual să le plătească dacă s ar dovedi că a încălcat acordurile petroliere", a spus Dan Bădin.

PSD și ALDE au ajuns la un consens în privința modificărilor la legea offshore, liderul deputaților PSD Daniel Suciu precizând că, în urma ședinței de miercuri din coaliția de guvernare, s-a decis ca 50% din producția de gaz din Marea Neagră să se tranzacționeze pe bursa din România, iar investiția celor care operează să se deducă maxim 30% din impozitul pe venitul suplimentar. "Este forma pe care o cunoașteți și așa a rămas", a adăugat Suciu.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
gaze naturale marea neagra
legea offshore
dan badin
deloitte
psd
liviu dragnea
impozit suplimentar gaze offshore
redevente petroliere
omv petrom
exxonmobil