Bursa Română de Mărfuri atenționează asupra gravității ideii parlamentarilor de monopol pe piața gazelor

Bursa Română de Mărfuri atenționează asupra gravității ideii parlamentarilor de monopol pe piața gazelor
scris 30 mai 2017

Bursa Română de Mărfuri a transmis Președinției, Parlamentului, Guvernului, precum și patronatelor, sindicatelor și societății civile o scrisoare în care atenționează asupra gravității amendamentelor introduse de către deputați și anunțate în premieră de Profit.ro, prin care se încearcă impunerea unei singure licențe pentru operatorul de piață centralizată en-gros, arătând că este un amestec brutal al politicului în economie, fiind prefigurată o structura dictatată administrativ a pieței, fără legătură cu dinamica sa naturală, dar, prin natura controlului, susceptibilă de a putea fi influențată în viitor. 

Bursa amintește că, în 2013, au fost emise de către reglementatorul pieței de energie, Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), două licențe de operator de piață centralizată de gaze naturale: una pentru Bursă Română de Mărfuri (BRM), singură organizație acreditată că bursă de mărfuri din România, societate privată cu 25 de ani de activitate neîntreruptă în domeniu și a două pentru OPCOM, filiala a Transelectrica (entitate controlată de stat), deja operator unic al pieței centralizate de energie electrică (printr-o prevedere legală puternic contestată,  care îi conferă un prim monopol în domeniu!).

În perioada parcursă de la licențiere, prin opțiunea liberă a participanților la piață, quasi - majoritatea tranzacțiilor au avut loc la BRM (99,9%). Peste 49 TWh, cantitate semnificativă pentru centru-estul Europei. În primele 4 luni ale anului, o cifră corespunzătoare a peste 44,3% din consumul național de gaze naturale s-a comercializat aici.

"Care este premiul oferit de politicienii români unui agent economic atât de performant? Profitând de necesitatea aprobării prin lege a ordonanței de urgență numărul 64/2016, care stabilea calendarul de liberalizare a pieței cerut de reglementările UE sub sancțiunea infringement – ului, dar fără legătură cu această, trecând peste formulă aprobată în Senat, deputații majoritari din Comisia de Industrie a Camerei Deputaților au introdus un amendament care impunea o singură licență pentru operatorul de piață centralizată en-gros. Evident, fără a recunoaște-o expres în acel moment, aceasta urma să fie acordată ulterior OPCOM - ului. Iată deci premiul, piață creată de BRM, cu eforturi, costuri, muncă, talent, singură funcțională și performanță, urma să treacă la competitorul său, care nu înregistrase nicio tranzacție în ultimii doi ani. Pe lângă protestele și argumentele noastre, au exprimat poziții contrare amendamentului parlamentari români, ministerele de resort (Ministerul Energiei și Ministerul Economiei), Autoritatea domeniului (ANRE), Consiliul Concurenței, asociațiile profesionale și, individual, profesioniștii din țară și din străinătate, asociații și burse de gaze europene, Direcția de Energie a Comisiei Europene, însăși autoritatea autonomă a UE din domeniul energiei (ACER). Au fost demontate argumentele inițiatorilor că fiind nefondate. ANRE a explicat public că dacă va trebui să retragă licențele existente (măsură, oricum, riscantă din punct de vedere constituțional) și să emită o licență nouă, este de presupus că această licență va fi acordată pieței relevante, adică BRM - ului. Urmarea: alarmată, Comisia de Industrii a votat în grabă raportul sau, în care operatorul unic capătă acum direct și sfidător un nume: OPCOM! Al doilea monopol al său", explică oficialii Bursei.

Ei arată că este evident un amestec brutal al politicului în economie și că se prefigurează o structură dictatată administrativ a pieței, fără legătură cu dinamica sa naturală, dar, prin natura controlului, susceptibilă de a putea fi influențată în viitor. În plus, sunt nesocotite drepturile de proprietate și de liberă inițiativă. Confiscandu-se prin lege o activitate economică unui agent economic privat și oferindu-se domeniul în întregime operatorului de stat (toate tranzacțiile cu gaze naturale urmând a se desfășura pe o piață administrată de acesta), apare un triplu asalt asupra economiei de piață: monopol, dirijism, naționalizare.

"Statul de drept este la rândul său ignorat. Audierile devin formale, punctele de vedere contrare nu se discută, domeniul puterii executive este acaparat de către legislativ. Procesul de legiferare în sine este denaturat, într-o demonstrație de forță. Opinia publică, atât cât apucase să se dezmeticească și să reacționeze, prin presă și specialiștii societății civile, nu este ascultată. Evoluțiile sunt însă, după părerea noastră, mult mai îngrijorătoare pentru societate. În față presiunii puterii, instituțiile executive ale statului tind să cedeze. Pozițiile independente ale uneia dintre autorități au început să se schimbe. Se revine, iată, la o structura de monolit. Exigențele statului de drept cu privire la echilibrul puterilor în stat sunt, clar, din nou amenințate. Unde mergem, spre ce alunecăm? Credem că ceea ce se întâmplă nu este numai despre Bursa Română de Mărfuri și despre raptul pe care îl suferă. Credem că este despre România, acum. De aceea ne permitem să întreprindem acest demers de trezire a conștiințelor", este avertismentul transmis.

Bursa mai arată că nu există exemple în economia de piață în care bursele performante (inclusiv cele de energie) să fie construite de către stat, nici în care consumatorii să fie protejați mai bine, inclusiv în ceea ce privește pericolul creșterii prețurilor, decât prin concurență.

"Concurente pe toate palierele. Serviciile de operator de piață sunt servicii comerciale, deci trebuie aparate și ele prin legea concurenței. Numai undeva spre est am mai auzit despre o bursă unică, patronată de stat, pentru cosmetizarea operațiunilor clientelei. Dacă acesta este modelul, înseamnă că nu în UE este proiectat viitorul nostru, ci undeva, în CSI... Pentru participanții la piață, actorii majori ai acesteia, nu este indiferent dacă costurile lor se formează sau nu concurențial, dacă – la fel – concurențial, se propun produse și servicii noi. Indirect, dar fundamental, aceastea se decontează, până la urmă, la nivelul consumatorilor, al cetățenilor. Este tolerabil atunci să ne întoarcem iar la piețe cu ofertanți unici, controlate de stat? O singură televiziune, un singur ziar, o singură agenție aviatică, o singură banca, o singură societate de asigurări și, peste toate, o cantină gigant de stat obligatorie, cu meniul științific calculat, toate pentru mai binele cetățeanului... Revenind, este firesc că dezvoltarea unui domeniu să fie frânată intervenționist de stat? Este drept că un agent economic să fie deposedat și alungat dintr-un domeniu al sau de drept de activitate, în care a fost licențiat? Este întru binele cetățenilor că reprezentanții săi (în baza cărui mandat popular?) să purceadă la lichidarea agenților economici performanți într-un domeniu vital de activitate? Își permite România acest lux? Noi credem că sunt întrebări care merită puse. Nu sunt retorice, exemplul nostru o arată. Dacă ele rezonează cu valorile d-voastră, sprijinul și încurajarea ne-ar fi de folos atât nouă, cât și – credem – economiei și societății românești. Piesa încă nu este jucată. Economia de piață și statul de drept sunt, în fond, pilonii democrației, pe care sperăm că am reușit să o impunem cu toții în România. Simplu, ne îngrijorează acum soarta lor", încheie scrisoarea.

Profit.ro a anunțat anterior că Directoratul-General pentru energie l-a invitat pe președintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, într-o scrisoare în care îi solicită reconsiderarea amendamentelor adoptate la Ordonanța de Urgență de liberalizare a prețului gazelor la producători, la o întâlnire pe tema elaborării viitoarelor Coduri de Rețea.

Scrisoarea, obținută de Profit.ro, (vezi documentul), critică amendamentele adoptate în Comisia condusă de Iancu la OU 64, adoptată de Guvernul Cioloș, act normativ lăudat de semnatarul scrisorii, directorul directoratului pentru piața internă de energie a Comisiei Europene, Klaus-Dieter Borchardt.

Profit.ro a remarcat, de altfel, că, de la începutul anului și până în prezent, nu mai puțin de 81% din gazele de pe piețele centralizate au fost tranzacționate pe BRM, operatorul pe care Iulian Iancu vrea să-l elimine de pe piață.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
liberalizare
gaze
piata
iulian iancu
ce