Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) lansează un clip video în care explică inclusiv clienților casnici cum pot alege cea mai bună ofertă de electricitate, în actualul context de liberalizare.
Printr-o ordonanță de urgență din vara lui 2020, Guvernul a eliminat obligativitatea impusă furnizorilor de a constitui stocuri minime pentru iarnă la nivelurile stabilit de ANRE, cantitățile înmagazinate urmând să fie la latitudinea furnizorilor. Aceeași ordonanță prevede că înmagazinarea subterană a gazelor naturale va continua să aibă statutul de activitate reglementată numai până la sfârșitul ciclului de extracție 2020-2021, adică până la 31 martie 2021.
La 2 luni după liberalizarea prețurilor la energie electrică pentru populație și la 8 luni de la dereglementarea pieței de gaze naturale, timp în care și-a atras numeroase reproșuri privind modul cum a gestionat procesele, în special din punct de vedere al insuficientei informări a consumatorilor casnici, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a demarat o licitație pentru a achiziționa de pe piață servicii de call-center dedicate chiar informării acestora, serviciul propriu de acest tip al instituției, lansat în ianuarie, nemaifăcând față.
Ultima componentă importantă a pieței gazelor rămasă încă reglementată, activitatea de depozitare, urmează a fi liberalizată, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunțând declanșarea procesului de consultare publică a unui act normativ pe această temă.
Curentul electric s-a scumpit cu 18,3% în ianuarie, după ce bâlbele din liberalizarea pieței de energie electrică n-au adus cele mai bune oferte pentru consumatori, mulți rămânând cu prețurile ridicat de ultimă instanță. Electricitatea mai scumpă a ridicat inflația cu 1,3% față de decembrie și de la 2,1% la 3% în termeni anuali.
Spre lauda sa, într-un suprem gest de transparență, Ministerul Energiei a dezvăluit premisele de la care pornesc toate politicile sale publice, premise care ignoră cu desăvârșire piața. “Secretarul de stat Niculae Havrileț susține că dreptul la încălzire, la prețuri accesibile, ar trebui garantat fiecărui român”, postează ministerul pe pagina sa de Facebook.
Consumatorii bucureșteni au plătit în decembrie unele dintre cele mai reduse prețuri finale la gaze, alături de cei ai capitalei Ungariei, prețuri situate la jumătate din prețul mediu achitat de locuitorii celorlalte capitale ale statelor membre ale UE, reiese dintr-un studiu al agenției de reglementare maghiare din domeniul energiei (MEKH).
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, care de anul trecut a intrat mai agresiv pe segmentul de piață al consumatorilor casnici în perspectiva dereglementării prețurilor pentru aceștia, inclusiv după "semnale" în acest sens ale șefului Ministerului Energiei, acționarul său majoritar, spune că nu mai face față logistic cererilor persoanelor fizice care vor să încheie contracte de furnizare concurențiale și ia în calcul fie automatizarea, fie externalizarea procesării acestor cereri.
Șansele ca liberalizarea pieței de energie electrică să fie un succes, să conducă la o concurență reală de pe urma căreia să beneficieze consumatorii finali, sunt extrem de reduse, cel puțin deocamdată. Iar principalii responsabili pentru acest lucru nu sunt guvernanții, fie ei politicieni, fie experți ai agențiilor de reglementare, ci chiar consumatorii. Pentru că numai 6% dintre aceștia au declarat, potrivit unui sondaj realizat de Reveal Marketing Research, că intenționează să-și schimbe furnizorul.
Consumatorii casnici care încă n-au optat pentru un furnizor concurențial n-ar trebui să se relaxeze în urma deciziei Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) de a obliga actualii lor furnizori (foști de ultimă instanță) să le trimită 3 oferte din portofoliul lor și n-ar trebui să se grăbească să accepte una dintre aceste oferte. Motivul: pe piața liberă există oferte cu până la 19% mai avantajoase.
Liberalizarea unei piețe conduce, cel puțin pe termen mediu și lung, la un acces mai ridicat al consumatorilor finali la bunuri și servicii mai ieftine și de o calitate superioară. Piața energiei nu face excepție. În pofida imaginii sale extrem de negative la nivelul opiniei publice, actuala liberalizare a pieței energiei electrice permite consumatorilor casnici din Moldova de exemplu să aleagă între 5 oferte concurențiale cu prețuri mai mici decât cel reglementat de anul trecut sau între 35 de oferte mai avantajoase decât cele actuale ale furnizorilor de ultimă instanță (FUI) pentru serviciu universal. Similar și în cazul majorității celorlalți consumatori casnici, din alte zone ale țării.
Consumatorii casnici și non-casnici rămași fără furnizor de gaze în luna ianuarie vor fi preluați, în calitate de Furnizor de Ultimă Instanță (FUI), de Premier Energy, cum a fost și cazul clienților AIK Energy în luna noiembrie. Motivul: Premier Energy a oferit un preț de ultimă instanță sub cel al Tiinmar, FUI-ul care a preluat clienții rămași fără furnizor luna trecută (decembrie).
Majoritatea consumatorilor casnici de electricitate din România, mai exact 4.592.430 sau 52,5% din numărul total, au un consum de 55 KWh/lună și pot fi încadrați în categoria consumatorilor vulnerabili, susține Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Bucureștenii care în prezent primesc energie electrică la preț reglementat și care nu vor opta pentru un furnizor concurențial vor achita începând din luna ianuarie a anului viitor facturi mai mari cu 23,4%. Similar și în cazul consumatorilor Enel din Bant sau Dobrogea, care vor plăti 25,7%, respectiv 18% în plus față de cât plătesc în prezent.
Consumatorii casnici care în prezent beneficiază de prețuri reglementate și care semnează, în luna ianuarie, un contract concurențial nu vor achita prețurile de serviciu universal anunțate de furnizorii de ultimă instanță, mai mari cu 13-17,5% decât cele reglementate, pentru energia consumată după 1 ianuarie și până la data semnării contractului concurențial, ci prețurile din contractul concurențial semnat, a decis Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Clienții casnici ai Electrica din Transilvania și zona de Nord a Munteniei care în prezent primesc energie electrică la preț reglementat și care nu vor opta pentru un furnizor concurențial vor achita începând din luna ianuarie a anului viitor facturi mai mari cu un procent cuprins între 13,9 și 16,5% decât cele actuale.
Consumatorii casnici din Oltenia ai CEZ care în prezent primesc energie electrică la preț reglementat și care nu vor opta pentru un furnizor concurențial vor achita începând din luna ianuarie a anului viitor facturi mai mari cu 17,5% decât cele actuale.
Dacă liberalizarea pieței gazelor de la mijlocul anului a venit cu oferte mai avantajoase pentru clienții casnici, liberalizarea pieței energiei electrice de la 1 ianuarie nu va avea același efect. Facturile clienților casnici la electricitate s-ar putea majora cu 10%, ca urmare a majorării de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a tarifelor de distribuție și transport, dar și a taxei de cogenerare și a prețurilor energiei electrice de piața liberă, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Deși au rămas aproximativ 3 săptămâni până la liberalizarea totală a pieței de energie electrică, o parte dintre consumatori nu știu că de la 1 ianuarie 2021 trebuie să opteze pentru un furnizor concurențial, arată un sondaj efectuat de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Gigantul german de energie și utilități E.ON a unificat cei doi furnizori de gaze naturale pe care îi deține în România, prin absorbirea E.ON Gaz Furnizare, specializat în furnizare pentru clienții casnici reglementați, de către E.ON Energie, furnizor de gaze pentru consumatorii de gaze din piața liberă, dar și de curent electric, fiind furnizor de energie de ultimă instanță în estul României, în zona de rețea operată de distribuitorul Delgaz Grid din același grup E.ON, informatie anunțată de Profit.ro în această vară.
Conducerea producătorului de gaze naturale Romgaz, controlat de stat prin Ministerul Economiei, cu 70% din acțiuni, propune acționarilor rectificarea bugetului pe 2020 al companiei în scădere cu circa 25% în ceea ce privește profitul, veniturile și investițiile realizate, în principal din cauza scăderii cererii, a producției și a cotațiilor din piață, din cauza pandemiei COVID-19, dar și a noilor obligații legale de ofertare de gaze pe burse prin licitații cu prețuri de pornire plafonate, așa-numitul program de gas release.
Creșterea numărului de români care vor să își schimbe furnizorii de gaze naturale și energie electrică, după liberalizarea primeia dintre piețe de la 1 iulie și în perspectiva liberalizării și celei de-a doua de anul viitor, face ca firmelor implicate în aceste proceduri să gestioneze cu tot mai multă dificultate solicitările clienților în condițiile legislației în vigoare, astfel încât Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) își pune inclusiv problema modificării acesteia, potrivit unui document al instituției.
OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze naturale din România, a solicitat instanței anularea ordinul din luna mai anul acesta prin care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit în sarcina companiei și a celuilalt mare producător român de gaze, societatea de stat Romgaz, obligații de ofertare de gaze pe burse cu preț de pornire plafonat, așa-numitul program de gas release, menționat adesea de ministrul Economiei, instituție care este acționar semnificativ la OMV Petrom și controlează Romgaz.
În urma liberalizării pieței de la 1 iulie, care a debutat oarecum timid, a apărut oferte cu aproximativ 50% sub cele ale doupolului Engie-E.On. Cea mai atractivă pare cea a Nova Power&Gas, cu preț fix de 55 lei/MWh pe durata a jumătate de an, care include însă majoritatea lunilor de iarnă, cu excepția lunii martie.