Cel mai negru scenariu Transelectrica: Dacă nu facem centrale noi, nu vom mai avea nici de unde să importăm curent electric

Cel mai negru scenariu Transelectrica: Dacă nu facem centrale noi, nu vom mai avea nici de unde să importăm curent electric
scris 25 oct 2019

România riscă să ajungă în situația de a nu mai avea nici de unde să importe energie electrică pentru a-și asigura consumul intern dacă investițiile promise în capacități noi de producție nu vor fi realizate, reiese din ultima variantă a planului de dezvoltare pe 10 ani a rețelei, elaborat de operatorul de transport și sistem Transelectrica.

Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare

Planul a fost completat, la solicitarea ANRE, cu o analiză de sensibilitate în raport cu disponibilitatea unităților de producere care funcționează pe bază de combustibili fosili (stare tehnică, exigențe privind protecția mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră) și în raport cu probabilitatea de nerealizare a capacităților noi de producere prognozate, cu impact semnificativ asupra sistemului.

Transelectrica a avut în vedere un scenariu critic, care presupune nerealizarea grupurilor 3 și 4 la centrala nucleară Cernavodă până în 2027 conform previziunilor transmise inițial de Nuclearelectrica și nerealizarea grupurilor noi funcționând pe gaz natural estimate a fi puse în funcțiune până în 2022 la Arad (putere netă disponibilă de 38 MW), Govora (3 TG cu putere totală netă disponibilă de circa 125 MW) și București (3 CC cu puterea totală netă disponibilă de 400 MW la Grozăvești, București Sud și Progresu).

Cea mai mare bancă italiană vrea să devină mai puțin italiană CITEȘTE ȘI Cea mai mare bancă italiană vrea să devină mai puțin italiană

"Având în vedere consecințele potențiale ale evoluției prețului certificatelor de CO2 asupra situației financiare a Complexului Energetic Oltenia SA (CE Oltenia), scenariul modelat a considerat și diminuarea, până la dispariția completă, a capacităților energetice din portofoliul CE Oltenia, considerate neutilizabile începând cu anul 2022. Tot neutilizabilă s-a considerat și capacitatea totală a CET Govora (circa 180 MW) începând cu anul 2022, din considerente financiare, dar și datorită faptului că centrala este dependentă de resursa primară provenită de la CE Oltenia", arată Transelectica.

În plus, capacitatea disponibilă la CET Drobeta s-a considerat a fi 0 MW (în loc de 120 MW în 2022 și respectiv 70 MW în 2027), din cauza declarării falimentului RAAN, iar din cauza situației de insolvență de la CET Galați, cu riscul real de a intra în faliment, s-a considerat neutilizabilă (indisponibilă) capacitatea totală a centralei (circa 350 MW) începând cu anul 2022. Analiza adecvanței s-a realizat pentru consumul la vârful de sarcină de iarnă pornind de la capacitatea netă instalată în sistemul energetic național, din care s-au scăzut valori ale reparațiilor planificate și accidentale, ale capacităților neutilizabile incluzând centralele electrice care au restricții tehnice, de mediu și legale, respectiv indisponibilitatea sursei primare de energie, și ale serviciilor tehnologice de sistem.

"Rezultatul analizei: pentru anul 2022 se înregistrează o lipsă de capacitate de producere în sistemul energetic național, în raport cu cererea de consum, de 1.799 MW, iar pentru anul 2027, o lipsă de capacitate de producere de 2.512 MW. Aceste valori sunt la limita capacității de import a liniilor electrice de transport transfrontaliere. Conform concluziei din propunerea de completare a PDRET 2018-2027, acoperirea unei părți importante a consumului intern net prin import implică anumite riscuri legate de potențiala lipsă de resurse regionale în ceea ce privește capacitățile de producere a energiei electrice, ținând cont de soldul anual al țărilor din regiune, care, cu excepția Bulgariei și Cehiei, sunt net importatoare (Ungaria, Polonia, Croația, Serbia)", conchide Transelectrica.

FOTO Primele imagini cu viitoarea Skoda Octavia: o schiță oficială și o fotografie scăpată din greșeală CITEȘTE ȘI FOTO Primele imagini cu viitoarea Skoda Octavia: o schiță oficială și o fotografie scăpată din greșeală

ANRE a început procesul de identificare a acelor unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, prima țintă fiind o sucursală a Complexului Energetic Oltenia.

Astfel, Comitetul de reglementare al ANRE a transmis solicitarea către CE Oltenia de modificare a licenței sale de exploatare comercială a capacităților de producere a energiei electrice și termice în cogenerare.

"Modificarea licenței este necesară având în vedere că blocurile G1 și G2 din CET Brăila, care aparține Sucursalei Electrocentrale Chișcani, și care au o putere electrică instalată de 227 MW, respectiv de 210 MW, și o putere termică instalată de 58 MW fiecare, au fost declarate în stare de indisponibilitate de lungă durată", a anunțat ANRE.

Profit.ro a scris din ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
transelectrica plan de dezvoltare
consum energie electrica
capacitati productie energie
investitii noi centrale electrice
adecvanta sistemul energetic national
import energie electrica
securitatea aprovizionarii cu energie
pene de curent
blackout
varf consum energie iarna