Cine îi ține pe români în beznă? O companie trebuie să aștepte jumătate de an pentru a se racorda la rețeaua de electricitate

Cine îi ține pe români în beznă? O companie trebuie să aștepte jumătate de an pentru a se racorda la rețeaua de electricitate
scris 18 nov 2015

Infrastructura, și nu nivelul taxării, este principalul obstacol împotriva majorării investițiilor străine în România. Acesta este unul din argumentele des invocate de tehnocrații preocupați de responsabilitatea fiscală pentru majorarea cheltuielilor publice. Iar când se referă la infrastructură, ei au mai mereu în gând infrastructura rutieră sau alte mari “investiții” publice.

Există însă un impediment împotriva investițiilor străine și autohtone în economia României care cântărește mult mai mult decât starea infrastructurii rutiere și chiar decât nivelul impozitării: accesul la electricitate. Povara fiscală poate influența costurile de producție, iar starea drumurilor și absența autostrăzilor pot să majoreze costurile de transport (a materiei prime sau bunurilor finale) sau să diminueze calitatea serviciilor (prin creșterea duratei de efectuare a acestora), însă în absența electricității cu greu mai poate fi produs ceva într-o economie modernă. Electricitatea este principala componentă a unui proces de producție și, în majoritatea cazurilor, unul dintre principalele costuri de producție.

Iar la capitolul acces la energia electrică, România nu stă prost, ci foarte prost, situându-se pe un dezonorant loc 133 din 189 de economii, potrivit raportului Doing Business al Băncii Mondiale, de departe cea mai slabă poziție ocupată de un stat din Uniunea Europeană și chiar din Europa. Până și vecinii noștri bulgari sau moldoveni se pot conecta la rețea mai rapid decât antreprenorii români, ca să nu mai vorbim de cetățenii Germaniei (țara de proveniență a distribuitorului E.On)., Cehiei (CEZ) sau Italiei (Enel).

Prețul “corect” al racordării la rețea: 53.755 dolari

De altfel, comparativ cu celelalte state, România a involuat în ultimul an în ceea ce privește acest criteriu, fiind retrogradaă un loc (132 în 2014, 133 în 2015) de către autorii raportului. O companie din România se poate conecta la rețeaua electrică în 182 de zile, iar costul acestei operațiuni este estimat de autorii raportului la 53.755 de dolari sau 573,7% din Produsul Național Brut (PNB) pe cap de locuitor (491% din PNB în raportul pe 2014). PNB, unitatea de măsură preferată de experții Băncii Mondiale, reprezintă Produsul Intern Brut (PIB) diminuat cu veniturile primare vărsate de unitățile rezidente către unitățile nerezidente și mărit cu veniturile primare primite de la restul lumii de către unitățile rezidente.

Față de ultimul raport se observă o îmbunătățire în ceea ce privește numărul de zile necesare racordării la rețea (182 față de 221), însă și o scumpire a costului lucrărilor raportat la evoluția PNB pe cap de locuitor (de la 491% la 573,7% din PNB, sau, în termeni nominali, de la 39.870 dolari la 53.755 dolari).

Coșmarul birocratic: motivul pentru care o lucrare de o săptămână durează jumătate de an

Dar cum se face ca o lucrare de racordare sau extindere de rețea, care durează propriu-zis maxim o săptămână (plantarea stâlpilor, întinderea cablului și instalarea contorului și unui transformator, dacă e cazul) se întinde pe 182 de zile. Durata de jumătate de an pe care o companie o irosește pentru a se conecta la electricitate în România poate fi explicată prin procesul birocratic extrem de stufos, materializat prin numărul extrem de mare de proceduri, 8, pe care trebuie să le îndeplinească aceasta. În comparație cu ultimul studiu, cel din 2014, care raporta 7 proceduri, numărul a crescut.

Astfel, pentru a putea avea acces la curentul electric, o firmă trebuie să depună o cerere de racordare, pe baza căreia distribuitorul va elabora un studiu de soluție și emite un acord tehnic de racordare. Durata estimată de autorii raportului pentru această procedură este de 40 de zile, iar costul calculat se ridică la 7.564 lei. În acest interval, angajații distribuitorului vor efectua o inspecție pentru emiterea acordului de racordare care durează o zi. Depunerea documentației pentru contractul de racordare și redactarea contractului necesită alte 10 zile, iar proiectarea și aprobarea proiectului de către distribuitor încă 30 de zile și un preț de 3.194 dolari.

Procedura cea mai lungă nu ține de distribuitor, ci de autoritățile locale, obținerea autorizațiilor de construire pentru lucrările de racordare (mediu, CNADNR, etc) necesitând 60 de zile și costând 2.812 lei. Pentru încheierea contractului de execuție a lucrărilor și realizarea acestora sunt necesare alte 30 de zile, iar prețul mediu este unul extrem de mare - 47.596 dolari. Termenul de 30 de zile estimat pentru această etapă este însă unul optimist, reglementările din domeniu lăsând beneficiarul la mila furnizorului și mai ales a firmei autorizate care efectuează lucrările. Pentru că beneficiarul nu poate trage la răspundere firma respectivă, neavând niciun contract semnat cu aceasta. Beneficiarul semnează un contract cu distribuitorul, căruia îi plătește lucrările, iar distribuitorul semnează contractul cu firma care efectuează lucrările, pe care o plătește la terminarea acestora. Inspectarea lucrărilor de către distribuitor în vederea recepției și emiterea certificatului de conformitate durează alte 10 zile, iar semnarea contractului de furnizare alte 2 zile.

Ce spun distribuitorii?

Chestionați de Profit.ro pe această temă, distribuitorii (cei care au dorit să răspundă) sugerează că este o problemă de reglementare. Astfel, Electrica enumeră drept cauze ale duratei ridicate de racordare la rețea “termenele mari de obținere a avizelor și acordurilor necesare în vederea obținerii autorizațiilor de construire, dar și selectarea de către utilizatori a unor operatorilor economici care întârzie execuția în regim de tarif de racordare a lucrărilor de alimentare cu energie electrica”. În cazul utilizatorilor din categoria mari consumatori a căror soluție de alimentare cu energie electrică impune realizarea unor stații de transformare rezultă durate mai mari de realizare (proiectare, obținere teren, avize și acorduri, livrare echipamente etc.), susține Electrica.

Duratele extinse pentru obținerea certificatului de urbanism, a avizelor, acordurilor și a autorizațiilor de construire determină și o durată mare a proiectării, a obținerii autorizației de construire și a execuției lucrărilor, susține, la rândul său CEZ. “În conformitate cu prevederile Legii 50/1991 - autorizarea executării lucrărilor de construcții, din cele 237 de zile estimate pentru racordarea unui client non casnic conform reglementărilor legale în vigoare, durata obținerii acestor avize și acorduri pentru autorizații este și de 75 de zile de la depunerea documentațiilor complete. La acestea se poate adăuga și durata necesară obținerii autorizațiilor de spargeri, dacă este cazul”, adaugă CEZ.

În situația în care soluția tehnică prevede și un post de transformare, la aceste durate se adaugă încă aproximativ 50 de zile pentru achiziționarea acestuia deoarece, de regulă, aceste echipamente nu sunt pe stoc.

“În acea singură etapă care depinde exclusiv de operatorul de distribuție, emiterea avizului tehnic de racordare (ATR), CEZ Distribuție a înregistrat în 2014 cea mai mică durată medie de emitere a ATR, deși a primit cele mai multe solicitări de racordare”, susține compania cehă, într-un răspuns redactat la solicitările Profit.ro.

În raportul ANRE aferent anului 2014 se precizează că numărul total de avize tehnice de racordare emise în anul 2014 a fost de 357.046. Dintre acestea, CEZ Distribuție a emis 20,18%. “Avizele tehnice de racordare s-au emis într-un timp mediu de 12,28 zile calculat la nivelul întregii țări. CEZ Distribuție, deși a înregistrat cele mai multe solicitări atât de la clienți casnici, cat și non-casnici, a emis ATR-uri într-un timp mediu de doar 7,56 zile, cea mai mică durată medie la nivel național”, susține compania cehă.

ANRE contestă rezultatele raportului Băncii Mondiale

Contactată de Profit.ro, autoritatea reglementatoare din domeniu, ANRE, contestă rezultatele raportului Băncii Mondiale, susținând că “referitor la numărul procedurilor indicat de publicația Doing Business, precizăm că una din acestea, recepția lucrărilor de racordare de către distribuitor, nu este corect indicată ca procedură distinctă, acțiunea fiind inclusă de fapt în procedura anterioară, care constă în proiectarea, obținerea autorizațiilor de construire pentru lucrările de racordare, execuția lucrărilor și recepția acestora. Toate aceste acțiuni derulate în cadrul acestei proceduri se desfășoară de către operatorul de distribuție. Menționăm că ANRE a comunicat acest punct de vedere publicației Doing Business, însă observațiile transmise nu au fost luate în considerare.”, afirmă ANRE.

În plus, ANRE susține că a impus operatorilor de rețea printr-un regulament mai multe termene obligatorii pentru majoritatea acțiunilor acestora (de exemplu, pentru elaborare studiului de soluție, pentru emitere aviz tehnic de racordare, pentru punerea sub tensiune a instalației de utilizare).

“Pentru situația în care instalația de racordare constă într-un branșament racordat la rețeaua de joasă tensiune, regulamentul prevede pentru operatorii de distribuție obligația ca termenul total pentru proiectarea, obținerea autorizației de construire pentru branșament, execuția și recepția punerii în funcțiune a branșamentului să fie de maximum 90 de zile calendaristice de la data încheierii contractului de racordare, cu condiția achitării de către utilizator a tarifului de racordare conform contractului de racordare. În acest termen este inclus și termenul necesar obținerii autorizației de construire pentru branșament și a avizelor necesare obținerii acesteia”, susține ANRE. În această situație particulară, termenul total de la depunerea cererii și a documentației până la punerea sub tensiune este de maxim 147 de zile, afirmă reglementatorul.

ANRE susține că nu poate impune prin reglementări un termen pentru întreg procesul de racordare decât racordărilor simple. “Pentru realizarea unei instalații de racordare care cuprinde racord de medie tensiune, post de transformare și instalație de joasă tensiune este obligatorie obținerea autorizației de construire și avizelor necesare, precum și a unor autorizații de execuție a lucrărilor (de spargere/refacere pavaj, săpătură)”, precizează ANRE.

Profit.ro intenționează să aprofundeze acest subiect și să publice o serie de articole care să răspundă la întrebarea principală: Cine ține economia României în beznă? și cele conexe:

  • De ce durata și costul racordărilor din România sunt mult mai ridicate decât în statele vecine sau cele din statele din care provin distribuitorii de pe piața locală (Germania, Italia sau Cehia)?
  • Este activitatea de distribuție un monopol natural sau unul instituit prin lege? Nu poate fi ea îmbunătățită în urma apariție concurenței pe această piață?
  • Câte racordări noi se efectuează în România și cine plătește pentru ele?

 

Număr

Procedură Timp Cost
1 Cerere de racordare, elaborare fișă/studiu de soluție, emitere acord tehnic de racordare 40 7.564 RON
2 Inspecție pentru emiterea acordului de racordare 1 0
3 Depunerea documentației pentru contractul de racordare și redactarea contractului 10 0
4 Proiectarea și aprobarea proiectului de către distribuitor 30 3.194 $
5 Obținerea autorizațiilor de construire pentru lucrările de racordare 60 2.812,74 RON
6 Încheierea contractului de execuție a lucrărilor și efectuarea acestora 30 47.596 $
7 Inspectarea lucrărilor de către distribuitor in vederea recepției și emiterea certificatului de conformitate 10 0
8 Semnarea contractului de furnizare 2 0

 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
racordare
electricitate
doing business
electrica
cez
e.on
enel
curent