Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a eliminat un amendament introdus tot de ea la începutul lunii trecute la Ordonanța de urgență din februarie în baza căreia Guvernul a acordat Complexului Energetic Oltenia, controlat de Ministerul Economiei, un ajutor de stat de salvare constând într-un împrumut în valoare de peste 251 milioane euro, amendament care prevedea majorarea duratei de rambursare a împrumutului de la 6 luni la 2 ani.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Amendamentul a fost scos din raportul pe fond cu recomandare de adoptare la proiectul legii de aprobare a OUG la solicitarea Guvernului, care a avertizat că acesta încalcă legislația europeană și națională privind ajutoarele de stat și pune România în situație de risc de infringement.
"(...) la Comisia pentru Buget s-a făcut o greșeală și a fost adoptat un amendament care încalcă Comunicatul Comisiei Europene - Linii directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea firmelor în dificultate și, de asemenea, încalcă Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat și Regulamentul Consiliului Concurenței privind ajutorul de stat", a declarat în plenul Camerei deputatul PNL Dan Vîlceanu, pe 6 mai, la dezbaterea proiectului de lege.
"Am discutat și eu în această dimineață cu ministrul Virgil Popescu și el are rugămintea către Parlament să acceptăm această retrimitere la comisie, pentru că este vorba despre un ajutor de stat foarte important pe care riscăm să-l pierdem, dacă lăsăm lucrurile în actuala formă și riscăm și o procedură de infringement", a spus atunci și deputatul liberal Florin Roman.
Împrumutul de salvare a fost acordat de Guvern pentru ca producătorul de energie pe bază de cărbune să aibă banii necesari achiziționării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la care este obligat de către legislația europeană și națională privind combaterea schimbărilor climatice, după ce prețul acestor certificate CO2 a crescut foarte mult. Anul trecut, costurile cu achiziția certificatelor au "înghițit" peste 40% din cifra de afaceri a companiei.
Din momentul acordării creditului, însă, din cauza blocajului economic generat de restricțiile adoptate pentru frânarea pandemiei coronavirus, care a redus drastic consumul de energie al clienților industriali, prețul certificatelor CO2 s-a redus între timp semnificativ, iar Complexul a rămas cu bani neutilizați proveniți din împrumutul de la stat. De aceea, deputatul Mihai Weber de la PSD a mai propus o modificare a OUG, pentru a permite CE Oltenia să folosească excedentul în cadrul programului său de restructurare.
"Excedentul rezultat după acoperirea cheltuielilor curente minime de susținere a activității societății Complexul Energetic Oltenia SA poate fi utilizat până la data returnării împrumutului în scopul implementării Planului de restructurare a capacității de producție", a fost cealaltă modificare propusă, păstrată în raportul suplimentar al Comisiei, elaborat și depus recent. Potrivit unor surse din piața de energie, acest excedent se ridică la circa 90 milioane euro.
"Pandemia mondiala COVID -19 și instituirea stării de urgență în România sunt evenimente care schimbă esențial situația de fapt și impun o rapidă rediscutare și o reorientare a condițiilor contractului (de împrumut – n.r.), cu atât mai mult în perspectiva crizei economice iminente. Acestea sunt argumentele care fundamentează demersul de a solicita rapid modificarea articolului privind scopul acordării ajutorului, în sensul posibilității de a utiliza excedentul rămas după achiziția de certificate CO2 pentru implementarea planului de restructurare a capacității de producție. Acest demers este conform prevederilor normative specifice existente la nivelul UE și prevederilor normative interne și este esențial pentru pregătirea unității în vederea crizei economice iminente", este justificarea amendamentului păstrat de Comisia de Buget-Finanțe.
OUG prevede că, dacă nu rambursează împrumutul la termen, ceea ce este imposibil dat fiind situația financiară a companiei, acesta se transformă în ajutor de stat de restructurare. Astfel, scopul modificării respinse prin care se avea în vedere prelungirea de 4 ori a duratei de rambursare era acela de a da Complexului Energetic Oltenia mai mult timp la dispoziție pentru a își elabora planul de restructurare și de reducere a amprentei de carbon.
Dacă plenul Camerei Deputaților va vota proiectul de lege în forma propusă de Comisia de Industrii, acest lucru nu se va întâmpla.
De principiu, planul de restructurare și decarbonare a CE Oltenia prevede închiderea unor cariere miniere, construcția a trei noi grupuri de producție pe gaze, de câte 400 MW, din care două la sucursala Ișalnița și unul la sucursala Turceni, construcția a patru parcuri fotovoltaice, de 95, 80, 75 și 60 MW, la cariera Tismana și pe depozitele de zgură și cenușă închise de la Turceni, Ișalnița și Rovinari, precum și reabilitatea, modernizarea și retehnologizarea microhidrocentralelor de la Turceni (9,9 MW) și Ișalnița (2MW). Restructurarea va presupune, cel mai probabil, și reducerea numărului de salariați, cifrat în prezent la peste 12.000.
OUG mai prevede că CE Oltenia trebuie să transmită Ministerului Economiei planul de restructurare în termen de 3 luni de la data acordării efective a împrumutului, iar acesta să notifice la Comisia Europeană planul de restructurare în termen de 6 luni de la autorizarea ajutorului de salvare. "În cazul neîndeplinirii prevederilor (...) privind notificarea planului de restructurare, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va prezenta Comisiei Europene un plan de lichidare", stipulează OUG.
CE Oltenia a lansat în aprilie o licitație pentru a achiziționa un studiu necesar elaborării planului de restructurare și decarbonare. Problema este că, potrivit documentației de atribuire, deadline-ul de depunere de către CE Oltenia a planului de restructurare este 25 mai, care deja a expirat, iar acesta trebuie prezentat Comisiei Europene până pe 25 august.
După cum a relatat Profit.ro, una dintre firmele de consultanță care țintește contractul de elaborare a studiului a atras atenția că termenele sunt imposibil de îndeplinit, însă conducerea Complexului i-a răspuns că nu are ce să facă și că este obligată să mențină termenul de 25 august. Potrivit datelor SEAP, licitația se află în prezent în faza de deliberare.
Pentru contract, evaluat la 4 milioane lei, se bat doi ofertanți. Unul este firma ISPE Proiectare și Consultanță, desprinsă din Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) SA controlat de Romelectro.
Celălalt este un consorțiu al cărui lider este subsidiara locală a gigantului mondial al consultanței PricewaterhouseCoopers (PwC). Partener al celor de la PwC este Energobit Control Systems, din grupul clujean omonim. Din consorțiu mai fac parte, în postura de subcontractanți, Global Industrial Consult, 4C Project Consulting, Ludan Engineering și Pado Group Infrastructures.
