Energia nucleară traversează o perioadă de redresare a cererii, iar uraniul, descris drept ”atomul ceresc”, revine în centrul atenției ca resursă esențială pentru alimentarea reactoarelor, transmite CNBC.
După ani de scepticism după dezastrul de la Fukushima, cererea globală de energie stabilă și puternică, alimentată inclusiv de expansiunea inteligenței artificiale, determină o creștere a interesului pentru combustibilul nuclear, scrie News.ro.
Potrivit Asociației Mondiale a Energiei Nucleare (WNA), cererea de uraniu va crește cu aproape o treime până în 2030, la circa 86.000 de tone, și ar putea ajunge la 150.000 de tone în 2040. În același timp, producția va scădea la jumătate în intervalul 2030–2040, ceea ce va crea ”un gol semnificativ” între necesar și aprovizionare.
Kazahstanul domină piața globală cu aproximativ 40% din producție, iar Rusia deține circa 40% din capacitatea de îmbogățire.
Tensiunile geopolitice și nevoia de diversificare a surselor determină statele occidentale și companiile energetice să extindă durata de viață a reactoarelor și să investească în noi proiecte.
Urenco, consorțiu olandezo-britanico-german, a anunțat extinderi de capacitate în SUA și Europa după ce și-a încheiat contractele cu Rusia în 2022.
În SUA, companii precum Uranium Energy Corporation și Eagle Energy Metals pregătesc investiții în rafinare și explorare, iar grupul francez Orano are planuri similare.
Totodată, inovații financiare precum platforma uranium.io, bazată pe tehnologie blockchain, încearcă să deschidă piața către investitori noi.
Experții avertizează însă că industria nucleară are cicluri lungi și costuri ridicate, ceea ce înseamnă că dezvoltarea de noi mine, tehnologii și reactoare modulare mici (SMR) va dura. În ciuda complexității, consensul este că piața uraniului intră într-o fază de creștere nemaiîntâlnită de decenii, susținută de cererea globală de energie curată și fiabilă.
