Comisia Europeană insistă pe lângă autoritățile de la București în privința faptului că Laszlo Borbely, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, ar fi fost numit în funcție în condiții de conflict de interese, cu riscul ca statul român să piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deși un raport comandat KPMG în vară de către Consiliul de Supraveghere al companiei de stat concluzionează că procedura de selecție ″a fost în general conformă cu cerințele legale și de reglementare aplicabile la momentul respectiv și cu practicile relevante ale companiilor de referință″.
″Procesele de selecție pentru funcțiile de CEO și CFO la Hidroelectrica începând cu 2023 au fost desfășurate în conformitate cu o procedură aprobată oficial, susținută de un expert independent în recrutare. Criteriile și calendarul de selecție au fost definite și aprobate de Consiliul de Supraveghere. Tuturor candidaților li s-a oferit acces la criteriile de evaluare, planul de interviu și matricea de notare - fie prin anunțuri publice, fie prin comunicare directă - asigurând echitatea procedurală.
Procedurile au respectat legislația românească aplicabilă și au reflectat practicile standard utilizate anterior în cadrul companiei. Mai mult, anumite elemente ale procesului de selecție s-au aliniat cu standardele internaționale de guvernanță, inclusiv Liniile directoare OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat și recomandările Băncii Mondiale″, se arată în document, analizat de Profit.ro.
Potrivit raportului, principalele puncte forte observate au fost:
• Implicarea unui expert independent în recrutare a asigurat neutralitatea procedurală și alinierea cu recomandările OCDE pentru întreprinderile mari de stat (ÎS);
• Criterii de selecție transparente și predefinite au fost aplicate în mod constant tuturor candidaților, susținute de matrice de evaluare documentate;
• Componența independentă a Consiliului de Supraveghere a contribuit la un proces decizional mai obiectiv;
• Dezvăluirea publică a posturilor vacante prin intermediul site-ului web al companiei și al anunțurilor de presă a îndeplinit cerințele legale și a promovat conștientizarea pieței;
• Măsurile de demisie și abținere luate de membrul Consiliului de Supraveghere care a aplicat ulterior pentru funcția de CEO au reflectat măsurile de gestionare a conflictelor de interese recomandate de OCDE;
• Transparența și supravegherea continuă au fost susținute de canale formale de raportare către părțile interesate relevante, procesul de selecție fiind pe deplin documentat prin rapoartele expertului independent în recrutare.
″Aceste elemente demonstrează o bună bază de guvernanță și integritate procedurală. Cu toate acestea, au fost identificate mai multe domenii care necesită îmbunătățiri, pentru a consolida și mai mult transparența, documentația și gestionarea percepțiilor″, spun cei de la KPMG.
Aceștia analizează conflictul de interese potențial în numirea CEO-ului.
″Numirea domnului Karoly Borbely în funcția de CEO a avut loc într-un context care a ridicat îngrijorări cu privire la un potențial conflict de interese. Înainte de candidatura sa, domnul Borbely a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Companiei și a fost implicat în inițierea procesului de selecție prin rolul său în Comitetul de Nominalizare și Remunerare care a deținut o funcție consultativă față de Consiliul de Supraveghere.
Aspectele cheie ale acestei situații includ:
• Momentul demisiei: Dl. Borbely a demisionat din Consiliul de Supraveghere pe 7 august 2023, cu o zi înainte de aprobarea finală a criteriilor și procesului de selecție. Înainte de demisie, a participat la ședințele comitetului în cadrul cărora au fost discutate elemente ale procesului de selecție. În urma notificării sale de demisie și în perioada de 30 de zile până la intrarea în vigoare a acesteia, a participat la ședințe pentru a menține cvorumul, în conformitate cu articolul 13.17 din Actul Constitutiv. După cum se consemnează în procesul-verbal, s-a abținut de la toate deliberările și voturile legate de procesul de selecție și a părăsit ședința după numirea președintelui.
• Acces și influență: În calitate de membru al comitetului, dl. Borbely ar fi putut avea acces la informații privilegiate privind criteriile de recrutare, cadrul de evaluare și calendarul. Acest lucru ar putea fi perceput ca oferind un avantaj necuvenit, chiar dacă nu s-a exercitat nicio influență directă.
În ciuda potențialului conflict, s-au aplicat mai multe acțiuni de atenuare:
• A fost angajat un expert independent în recrutare pentru a sprijini Consiliul de Supraveghere, asigurând obiectivitatea și integritatea procedurală;
• Dl. Borbely a demisionat în mod voluntar din rolul său de supraveghere înainte de a-și depune candidatura și s-a abținut de la toate deciziile aferente în timpul perioadei de tranziție.
• Criteriile de selecție și cadrul de evaluare au fost comunicate în mod transparent tuturor candidaților, asigurând accesul egal la informații și condiții de concurență echitabile.
Aceste măsuri se aliniază cu bunele practici internaționale, inclusiv Liniile directoare OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat și Liniile directoare OCDE privind gestionarea conflictelor de interese în serviciul public, care subliniază importanța transparenței, a supravegherii independente și a separării clare a rolurilor în atenuarea conflictelor de interese″, scrie în raport.
Cu toate acestea, autorii documentului consideră că situația evidențiază necesitatea unor garanții mai robuste, pentru a preveni percepții sau riscuri similare în procesele viitoare, și fac Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica mai multe recomandări în această direcție:
• Să stabilească protocoale formale privind conflictul de interese aplicabile tuturor membrilor implicați în procesele de selecție, inclusiv reguli clare privind demisia, abținerea și dezvăluirea;
• Să asigure o separare timpurie și completă între rolurile de supraveghere și candidatură, în mod ideal, solicitând demisia înainte de orice implicare în definirea criteriilor de selecție sau elaborarea procesului;
• Să documenteze și să comunice măsurile de atenuare luate în cazurile în care apar potențiale conflicte, pentru a consolida încrederea părților interesate și credibilitatea procedurală;
• Să ia în considerare supravegherea externă sau validarea proceselor de selecție sensibile, în special atunci când sunt implicați candidați interni sau foști membri ai Consiliului de Supraveghere.
″Acești pași vor contribui la protejarea corectitudinii numirilor în funcții de conducere și vor consolida angajamentul companiei față de principiile de guvernanța etică și transparență″, spun consultanții.
În raport se mai face analiza performanței profesionale, a experienței manageriale relevante și a compatibilității cu standardele OCDE, nefiind identificate probleme în aceste privințe.
La elaborarea raportului, drept societăți comparabile din Europa au fost luate ca reper companii energetice la care statul este acționar majoritar sau semnificativ, respectiv EDF și Engie din Franța, Enel din Italia, Statkraft din Norvegia, Ørsted din Danemarca, Vattenfall din Suedia și PPC din Grecia.
După cum a relatat Profit.ro, raportul a fost transmis de către Hidroelectrica Ministerului Energiei, în data de 21.08.2025, și către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național PNRR.
″Raportul în referință, precum și o solicitare de organizare a unei întâlniri (format videoconferință) pe marginea documentului a fost trimis Comisiei Europene, iar răspunsul serviciilor Comisiei (recepționat prin mesaj electronic tip e-mail) a reiterat faptul că, în Decizia din 28.05.2025, Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare.
În cadrul videoconferinței, organizată în cursul zilei de 02.09.2025, Comisia Europeană a punctat faptul că România a avut oportunitatea pentru o perioadă de 30 de zile după emiterea CID din luna mai 2025 să transmită obiecții la constatările Comisiei și a precizat că, în măsura în care România își asumă concluziile aportului KPMG, ar putea furniza un punct de vedere preliminar cu privire la conținutul acestuia din perspectiva cazurilor celor 2 membri ai Directoratului. Comisia a reiterat faptul că singura modalitate de remediere a deficiențelor constatate prin CID rămâne derularea unei proceduri de selecție respectând principiile Jalonului″, scrie într-o notă infomativă elaborată de Ministerul Energiei pentru ședința de Guvern.
Ministerul notează, la concluzii, ″Constatarea faptului că membrii Consiliului de Supraveghere a SPEEH Hidroelectrica nu au dat eficiență Deciziei Comisiei, care impunea reluarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru Directorat în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie 2025)″, adăugând că ″Această conduită poate fi calificată ca opusă bunei-credințe și ca o ignorare nejustificată a exigențelor Jalonului 121″.
