Cum a rezistat sistemul energetic românesc imediat după căderea lui Ceaușescu

scris 1 ian 2016

Printre primele măsuri luate de Frontul Salvării Naționale imediat după preluarea puterii în decembrie 1989 s-a numărat eliminarea măsurilor de raționalizare a consumului de electricitate, gaze și căldură al consumatorilor casnici și a supratarifelor penalizatoare pentru depășirea cotelor maxime de consum. Asta i-a permis lui Ion Iliescu să se laude, în discursul său televizat susținut de Revelion pe 31 decembrie 1989, că FSN a ieftinit utilitățile pentru populație.

Pe de altă parte, revoluția a scos la iveală probleme grave ale sistemului energetic național, care persistau de mulți ani, dar despre care nu se putea vorbi public până atunci. În primele zile din ianuarie 1990, livrările de cărbune către termocentrale s-au situat la doar jumătate din necesar, iar unele întreprinderi și-au depășit cota de consum de electricitate cu până la 60% și pe cea de energie termică cu până la 163%. Noul regim dădea vina pe Ceaușescu pentru criza energetică cu care se confrunta România, acuzând, printre altele, amânarea proiectului de construcție a centralei nucleare de la Cernavodă.

Principala preocupare a FSN era legitimarea noii guvernări "emanate de Revoluție", prin delimitare de regimul ceaușist. Și cum acesta era asociat de români în primul rând cu frigul din case și cu transformarea în rutină a întreruperilor lungi ale alimentării cu curent electric și gaze pentru populație, măsurile de raționalizare a consumului de energie trebuiau să dispară, deși sistemul energetic era departe de a putea face față fără probleme unei astfel de "liberalizări".

Astfel, printr-un decret publicat în Monitorul Oficial pe 28 decembrie 1989, FSN desființează cotele de energie electrică pentru consumul populației și fixează un tarif unic de 0,65 lei/KWh la energia electrică livrată populației pentru iluminat și utilizări casnice.

"Una din primele preocupări ale noii puteri - așa cum s-a putut vedea în aceste zile - a fost anularea legilor antipopulare impuse de vechiul regim, ca și un prim set de măsuri în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale oamenilor. (...) Au fost luate măsuri concrete pentru îmbunătățirea aprovizionării populației cu alimente, energie, căldură. Cantitățile de energie electrică și gaze naturale alocate populației în această perioadă sunt cu 40-50% mai mari decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. (...) A fost redus tariful energiei electrice livrate populației și urmează reducerea celui de gaze naturale (la 1 leu/mc)", spunea Iliescu în discursul său televizat susținut de Revelion pe 31 decembrie 1989.

Cum a rezistat sistemul energetic românesc imediat după căderea lui Ceaușescu

Cum penaliza Ceaușescu "risipa" de energie

Cotele de gaze naturale pentru încălzirea locuințelor, apei calde menajere și prepararea hranei de către populație au fost eliminate pe 10 ianuarie 1990, printr-un decret care a stabilit un tarif unic la gaze pentru consumatorii casnici, de 1 leu/mc. 

De fapt, FSN nu a ieftinit propriu-zis nici energia electrică și nici gazele pentru populație, ci a eliminat, odată cu cotele maxime de consum impuse de regimul comunist, și supratarifele penalizatoare care se aplicau consumatorilor casnici pentru depășirea acestor cote.

Înainte de căderea lui Ceaușescu, de exemplu, familiile care locuiau în apartamente de 2 camere la oraș aveau dreptul să consume lunar maxim 35 KWh de energie electrică iarna și 25 KWh în restul anului, la tariful de bază de 0,65 lei/KWh.

Tariful se majora la 1 leu/KWh în cazul depășirii consumului cu până la 10% față de cotă (pentru consumul care depășea cota), 1,50 lei/KWh pentru o depășire de până la 15%, 2 lei/KWh pentru depășiri cifrate între 15 și 20% (caz în care consumatorii "vinovați" erau și avertizați oficial) și 2 lei/KWh pentru depășirea consumului, după avertizare, cu peste 20%. 

În ceea ce privește gazele, o familie compusă din 2-3 persoane locuind într-un apartament de 2 camere la oraș avea dreptul la maxim 900 mc de gaze anual pentru încălzire și apă caldă, plus 200 mc pe an pentru prepararea hranei, la tariful de bază de 1 leu/mc. Erau fixate, totodată, și limite maxime lunare de consum, mai generoase iarna și mai restrictive în restul anului. Valorile din tabel se aplicau consumatorilor casnici din mediul urban. Pentru cei din mediul urban, cotele maxime erau cu 20% mai mici.

Cum a rezistat sistemul energetic românesc imediat după căderea lui Ceaușescu

Energia funcționa în regim militarizat din 1985

Tariful se majora cu 50%, la 1,5 lei/mc, pentru depășiri ale cotei cu până la 5%, și se tripla, la 3 lei/mc, pentru depășiri cuprinse între 5 și 10%, moment în care consumatorii respectivi erau avertizați. 

"Dacă după avertizare se va depăși consumul cu 10%, se procedează la întreruperea temporară a gazelor până la recuperarea depășirii. În cazul când depășirea de până la 10% se repetă, se procedează la întreruperea definitivă a livrării gazelor", se stipula în Decretul Consiliului de Stat nr. 282/1987, abrogat de FSN în ianuarie 1990.

În 1985, când producția de energie hidro a fost grav afectată de secetă și s-au accentuat problemele de aprovizionare și funcționare ale termocentralelor pe cărbune, Nicolae Ceaușescu a impus starea de necesitate permanentă și regimul militarizat în unitățile sistemului energetic național. Astfel, în conducerea fiecărei unități a fost inclus și un comandant militar, care controla întreaga activitate. Decrete de raționalizare a consumului de energie, gaze și căldură al populației au fost emise în 1982, 1987 și 1988.   

FSN a eliminat cotele de energie pentru populație, ceea ce a dus la creșterea semnificativă a consumului, după cum se lăuda și Ion Iliescu, însă, cel puțin teoretic, pe hârtie, limitele de consum impuse întreprinderilor industriale au rămas în vigoare. Căderea regimului Ceaușescu a accentuat însă indisciplina agenților economici în privința consumului de electricitate, ceea ce a creat mari probleme în sistemul energetic în perioada de imediat după Revoluție.

Astfel, într-un interviu apărut în primul număr din 1990 al revistei de specialitate Energetica, editată de Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor din România, ministrul Energiei din primul guvern Petre Roman, Adrian Georgescu, dezvăluia că, în pofida intervențiilor autorităților, unele întreprinderi industriale și-au depășit masiv cotele repartizate de energie în prima jumătate a lunii ianuarie.

Cum a rezistat sistemul energetic românesc imediat după căderea lui Ceaușescu

Supraconsum și producție insuficientă

"Așa sunt Întreprinderea de Aluminiu din Slatina, cu o depășire de peste 60%, Combinatul Siderurgic Reșița, cu o depășire de peste 37%, Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, cu peste 21%, și multe altele. (...) În același timp, apar depășiri importante la consumul de căldură prin termoficare, localizate în special la combinatele chimice și la unele întreprinderi de sere. La unele dintre acestea, depășirea este de peste 163%", spunea Georgescu.

Acesta mai arăta că aprovizionarea cu combustibil a centralelor electrice s-a confruntat cu mari sincope în prima jumătate a lunii ianuarie, livrările de cărbune fiind la doar 57% față de necesar, iar cele de păcură – la 90%. În plus, principalele termocentrale pe cărbune, Turceni și Rovinari, aveau o stare tehnică necorespunzătoare și probleme mari în aprovizionarea cu materiale și piese de schimb.

"Asta ne-a obligat să consumăm din stoc cantități însemnate de cărbune, să apelăm la rezervele de stat la păcură și să consumăm apă din lacurile de acumulare peste program. Media livrărilor considerate de Ministerul Minelor ca posibile la nivelul lunii ianuarie sau chiar al întregului trimestru I se situează sub balanța producție-consum gândită inițial de Ministerul Economiei Naționale împreună cu ministerul nostru", arăta ministrul Energiei.

În consecință, declara Adrian Georgescu, au fost reduse cotele de energie electrică repartizate inițial consumatorilor industriali, iar guvernul Roman a emis o hotărâre care stipula măsuri "severe" de penalizare pentru întreprinderile care își depășeau cotele de consum de energie alocate.

"Consider că amânarea începerii programului de construcție a centralelor nucleare a avut un rol determinat în apariția situației de criză energetică pe care o trăim în prezent", mai spunea ministrul Adrian Georgescu în interviul apărut în primul număr din 1990 al revistei Energetica, în preambulul căruia Georgescu, care fusese mulți ani ministru-adjunct al Energiei, era prezentat ca un "specialist recunoscut", care "a avut totdeauna opinii ferme împotriva greșelilor evidente făcute prin dispoziții <de sus> în problemele energeticii românești, din care cauză i s-a interzis multă vreme accesul la deciziile referitoare la energetica noastră".     

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ceausescu
nicolae ceausescu
decembrie 1989. revolutia din decembrie 89
lovitura de stat decembrie 1989
sistemul energetic national
rationalizare consum energie
rationalizare consum gaze
rationalizare consum caldura
factura energie electrica
factura caldura