Democratul Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite, potrivit mai multor rețele de televiziune americane. Iată unele dintre schimbările care pot avea loc în politica energetică a Statelor Unite în timpul președinției Biden, potrivit Reuters:
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
LIVRĂRILE INTERNAȚIONALE DE PETROL
Biden a arătat un interes pentru diplomația multilaterală similară administrațiilor democrate anterioare. Asta ar putea însemna o eventuală cale pentru membrii OPEC Iran și Venezuela de a ieși din sancțiunile Washingtonului și să înceapă să producă din nou, dacă vor fi îndeplinite condițiile potrivite, scrie News.ro.
În Iran, această cale ar putea include o abordare în parteneriat între Washington și Europa, similară cu un acord încheiat sub administrația lui Obama.
În Venezuela, Biden pare să continue să favorizeze sancțiunile pentru a presa regimul președintelui Nicolas Maduro, dar ar putea spori eforturile diplomatice pentru a pune capăt impasului prin negocierea unor noi alegeri sau împărțirea puterii cu opoziția.
Sancțiunile unilaterale ale președintelui Donald Trump asupra celor două țări au scos aproximativ 3 milioane de barili de țiței pe zi de pe piețele internaționale, puțin mai mult de 3% din oferta la nivel mondial.
Campania lui Biden nu a detaliat cum ar aborda aceste probleme.
RELAȚIA CU OPEC
Lui Biden îi lipsește relația pe care Trump a dezvoltat-o cu liderul de facto al Arabiei Saudite, prințul moștenitor Mohammed bin Salman. Această țară are cea mai mare influență în Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), ceea ce înseamnă că este posibil ca Biden să nu se implice la fel de mult în politica de producție a grupului. De asemenea, este mai probabil să se bazeze pe canale diplomatice discrete pentru a influența OPEC, față de abordarea centrată pe Twitter a lui Trump.
Campania lui Biden nu a detaliat încă cum va aborda aceste probleme, dar orice influență pe care ar avea-o în calitate de președinte ar fi probabil în serviciul aceluiași obiectiv - un preț moderat al petrolului. Orice președinte american are nevoie de combustibil accesibil consumatorilor. Iar pentru Biden, prețul ar trebui să fie suficient de mare pentru a face competitive alternativele energetice curate față de combustibilii fosili, în cadrul ambițiosului său plan climatic.
Trump s-a implicat mai mult în OPEC comparativ cu majoritatea predecesorilor săi. Uneori, el a influențat politica OPEC cu tweet-urile și apelurile sale telefonice, argumentând pentru un preț al petrolului suficient de mic pentru consumatori, dar suficient de ridicat pentru activitățile de forare.
Sancțiunile sale au slăbit, de asemenea, influența membrilor OPEC Venezuela și Iran în cadrul grupului, eliminând două mari obstacole istorice în calea unei politici OPEC pro-Washington. Această politică a concentrat puterea la Arabia Saudită și Rusia, parte a grupului cunoscut sub numele de OPEC +.
O TRANZIȚIE CĂTRE ENERGIA VERDE?
O administrație Biden va readuce SUA în Acordul climatic de la Paris, un pact internațional negociat în timpul administrației Obama pentru a combate încălzirea globală, pe care Trump l-a respins pentru că ar putea afecta economia SUA.
De asemenea, Biden a promis că va reduce emisiile din SUA până la zero până în 2050, inclusiv prin aducerea emisiilor din industria energetică la zero până în 2035 - un obiectiv care va fi dificil de realizat fără o majoritate democrată în Congres.
Opinia lui Biden este că schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru planetă și că o tranziție de la combustibilii fosili poate fi o oportunitate economică dacă Statele Unite se vor mișca suficient de rapid pentru a deveni un lider în tehnologia energiei curate.
Administrația lui Trump a acționat pentru a slăbi sau a elimina obiectivele privind emisiile, inclusiv reducerea standardelor de emisii ale vehiculelor de către Agenția SUA pentru Protecția Mediului și anularea Planului de energie curată al fostului președinte Barack Obama, care necesită tăieri în industria energiei electrice. Transportul și energia electrică reprezintă împreună aproximativ jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră ale țării.
În timp ce companiile europene de petrol și gaze precum BP și Royal Dutch Shell au început deja implementarea strategiilor pentru o tranziție energetică globală, companiile din SUA precum Exxon Mobil și Chevron au rămas concentrate pe activitățile energetice tradiționale – cu sprijim politic de la Washington.
FORAJE LA NIVEL FEDERAL
În timp ce Trump a căutat să maximizeze producția internă de petrol și gaze, Biden a promis să interzică eliberarea de noi permise de forare pe terenurile și apele federale, pentru a combate schimbările climatice globale.
Statele Unite au produs în 2019 aproape 3 milioane de barili de țiței pe zi pe terenuri și ape federale, alături de 13,2 miliarde de metri cubi pe zi de gaze naturale, potrivit datelor Departamentului de Interne.
Cantitățile reprezintă aproximativ un sfert din producția totală de petrol intern și mai mult de o optime din producția totală de gaze din SUA. Interzicerea federală a noilor permise ar însemna că aceste cifre tind spre zero în decurs de câțiva ani.
De asemenea, ar avea un impact asupra veniturilor publice producția federală de petrol și gaze a produs venituri publice de aproximativ 12 miliarde de dolari în 2019, împărțite între Trezoreria SUA, state și județe, triburi și fonduri de curățare.
