' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
O veste bună vine totuși la factura de gaze, unde prețurile pentru consumatorii casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut.
Guvernul ia în calcul și amânarea liberalizării tarifelor la gaze.
„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de față, o creștere a prețurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică acolo unde se pun ofertele.
Ofertele care sunt făcute de diverși furnizori se plasează pe această platformă, a Autorității Naționale de Reglementare în Energie, iar, în momentul de față, aceste oferte sunt mai mari, ceea ce înseamnă că, probabil, multe contracte individual încheiate între furnizori și consumatori au aceste oferte pe care le vedem noi, ele devin și prețuri în contract.
Și ca atare, da, discutăm de o creștere a prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a spus ministrul Energiei la Digi 24.
Concret, în baza tarifelor publicate pe portalul ANRE, ministrului indică majorări ale facturilor cuprinse între 10% și 22%, în funcție de furnizor și de contractul fiecărui consumator.
„Nu toată lumea are același preț, nu toată lumea a avut același preț, ținând seama de contractul și furnizorul pe care l-a avut, dar undeva între 10 și 22% așa arată în momentul de față evoluțiile pe site-ul ANRE. Din păcate, piața este coordonată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Ei dețin toate aceste elemente și noi putem să facem referiri doar la datele care există public în momentul de față”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Prețul gazelor naturale la consumatorii non-casnici crește semnificativ, la casnici este o veste bună
Ministrul Energiei spune că, în condițiile menținerii plafonării prețului la gazele naturale, facturile consumatorilor casnici pentru această utilitate ar trebui să fie la nivelul anului trecut.
„Dacă vorbim din perspectiva consumatorului casnic, adică ceea ce suntem fiecare dintre noi, trebuie să spunem că pentru gaze naturale, în momentul de față, avem o legislație care stabilește că, până în 31 martie 2027, există un preț administrativ care, la gazul natural produs în România, este vândut către companiile furnizoare.
Asta înseamnă că prețul final ar trebui să fie similar cu ce am avut și anul trecut. Adică, în mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari, ținând seama că prețul administrativ este mai mic decât prețul plafonal care aveam anul trecut”, explică Dumitru Chisăliță.
„În ceea ce privește consumatorii de gaze naturale non-casnici, aici există o creștere semnificativă a prețului la gaze naturale și, ca atare, pentru cei care nu au încheiat contracte – în general, contractele sunt valabile un an de zile pe un preț care, la un moment dat s-a stabilit la momentul încheierii contractului – aici ar putea să existe creșteri de preț.
Mai mult, sunt anumite contracte care sunt legate de prețul zilei următoare, care, în funcție de evoluția zilnică, afectează prețul care există neapărat în contract, iar prețul a crescut mult în ultima vreme.
Prețul pentru ziua următoare cel puțin s-a dublat față de perioada similară a anului trecut. În același timp, asta nu înseamnă că se transmite tot acest preț în prețul final, dar probabil că discutăm de mai mult decât 20%, cât vorbeam la un moment dat”, a explicat ministrul.
Conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, presiunea asupra prețului gazelor pe piața europeană și oprirea reactoarelor de la Cernavodă sunt principalele cauze invocate pentru această posibilă majorare, cu efecte asupra competitivității companiilor și puterii de cumpărare a populației.
Prezent în cadrul primului panel al evenimentului „Argument pentru Energie”, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că, în contextul economic și geopolitic european și al crizei prelungite traversate de România, creșterea prețurilor la energie este un scenariu mai mult decât probabil.
Potrivit secretarului de stat, prognoza inițială de majorare a tarifelor cu 10% „era doar o estimare venită din dialogul cu marii furnizori”. Bușoi a precizat că este posibilă „și o creștere de 20-25%, potrivit evaluărilor unor experți independenți”.
„Sunt lucruri pe care românii și mai ales marii consumatori le resimt, pentru că le reduc competitivitatea. Iar aici este marea miză și locul în care nu este ușor să găsim soluții. Pentru că reducerea competitivității pune presiune pe taxe și impozite, pe locurile de muncă și duce la creșterea prețului produselor finite. Ceea ce generează un efect de inflație, generează probleme privind puterea de cumpărare. Orice creștere cauzată de majorarea prețului la electricitate afectează economia României”, a subliniat secretarul de stat.
Contextul geopolitic influențează prețul energiei locale
Cristian Bușoi a prezentat și principalele cauze care alimentează evoluția ascendentă a prețurilor la energie și previziunile alarmante pentru această iarnă și primăvara viitoare. Potrivit acestuia, este vorba de conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, dar și de „decizia corectă a Uniunii Europene de a elimina total importurile de gaz natural din Rusia, cel mai târziu în 2027.
În opinia sa, blocarea Strâmtorii Ormuz și competiția între Asia și Uniunea Europeană pentru LNG, în principal cel provenit din SUA, duc prețul gazului la valori foarte mari.
„Acest lucru generează o presiune și pe România, chiar dacă suntem o țară producătoare de gaz natural. Prețurile, mai puțin cele reglementate pentru populație și sistemele centralizate de încălzire, sunt influențate și se aliniază cumva la prețul european”, a precizat secretarul de stat.
La acești factori externi, se adaugă presiunea pusă pe plan local de oprirea centralei de la Cernavodă. „Ne-am fi dorit să redeschidem reactoarele 1 și 2 în cursul lunii septembrie, dar acest lucru nu a fost posibil. Iar în aceste zile nu doar că nu vedem o creștere a nivelului, ci în continuare o scădere. Ceea ce ne duce cu gândul că, cel puțin următoarele 10 zile, centrala de la Cernavodă nu poate fi redeschisă în condiții de siguranță”, a subliniat Bușoi.
Statul cunoștea din 2022 necesitatea lucrărilor la Brațul Bala
În acest context, a fost evidențiată necesitatea extinderii lucrărilor de pe Brațul Bala, care alimentează reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă, închise în iulie, respectiv august. „La Cernavodă, începerea lucrărilor de pe Brațul Bala încă de atunci când Ministerul Energiei a ridicat problema era singura soluție”, a punctat secretarul de stat.
Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu a precizat că problema Brațului Bala a fost adusă în prim-plan încă din urmă cu patru ani. „În 2022 a fost emisă o ordonanță de urgență prin care statul român acorda ajutor pentru centrala de la Cernavodă, pentru unitățile 3 și 4. În această lege există negru pe alb obligativitatea Ministerului Transporturilor de a finanța și executa lucrările de la Bala 2. Acum însă ne dăm seama, în urma acestei crize hidrologice la nivel european, cu scăderea debitelor Dunării, că Bala este esențială pentru securitatea funcționării întregii centrale de la Cernavodă”, a precizat Popescu.
„Marile proiecte energetice nu au culoare politică”
La rândul său, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a punctat una dintre problemele structurale care afectează profund domeniul energiei în România.
„În energie și, în general, în viața publică românească, nu există continuitate. Românii nu se vor întreba peste 10 ani cine a fost ministrul care a inițiat cutare proiect sau care a tăiat cutare panglică, ci se vor întreba: «Becul acesta se aprinde, cât mă costă?» Din păcate, din orgoliu, lipsă de viziune și de leadership, nu a existat o continuitate a lucrurilor bune, decât cu anumite excepții, unde rezultatele se văd astăzi”, a declarat Burduja.
Fostul ministru a reiterat în acest context necesitatea creării unui Cod al energiei „care să simplifice, să unifice, să integreze și să coreleze toată legislația în domeniul energiei. Este nevoie de acest cod, dublat de un Pact pentru energie”. Pentru că, a conchis Burduja, „marile proiecte energetice nu au culoare politică”.
Dumitru Chisăliță, președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), a declarat că facturile la electricitate s-ar putea majora cu 100 de lei în cazul clienților casnici cu un consum lunar de 200 KWh în principal ca urmare a majorării cotațiilor gazelor naturale și a deprecierii monedei naționale.
Gazul este sursa marginală care dictează prețul pe piața energiei, scumpirea sa conducând nu numai la o majorare a facturilor de gaze, ci și a celor de electricitate.
AEI a reevaluat estimările privind ofertele casnice noi pe 12 luni, emise în toamna lui 2026, ca urmare a prelungirii situației de alertă pe piața de energie electrică mult peste estimările inițiale și a previziunii prețului gazelor și a cursului valutar, estimand o creștere de aproximativ 0,25–0,50 lei/kWh cu TVA față de o ofertă comparabilă din toamna lui 2025. Reperul central este +0,37lei/kWh.
Așa cum a scris Profit.ro, datele OPCOM confirmă scumpirea puternică a pieței spot, în august, media PZU a crescut de la 409,45 lei/MWh în 2025 la 793,19 lei/MWh în 2026, iar în septembrie de la 506,05 la 917,36 lei/MWh.
