Prețul gazelor de pe piețele autohtone este de două ori mai ridicat decât cel de pe piața austriacă, CEGH, au declarat astăzi, în fața membrilor comisiei de industrii a Camerei Deputaților, înaintea dezbaterii Ordonanței de Urgență 114, atât președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriță, cât și vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Pe perioada verii am urmărit evoluția prețurilor gazelor naturale pe piața pentru ziua următoare și intraday, în special pe platformele Bursei Române de Mărfuri (BRM), cea mai activă bursă de mărfuri din România și am constatat că rar a coborât prețul sub 100 de lei/MWh (era între 100 și 105 lei/MWh), iar în aceeași perioadă, începând cu luna mai, prețurile au început să scadă pe CEGH (bursa austriacă, care funcționează atât pentru Austria, cât și pentru Cehia - n.r.), situându-se sub 11 euro, deci mai puțin de 50 de lei. De aceea a spus domnul președinte (Dumitru Chiriță - n.r.) că prețurile sunt de la simplu la dublu. Sigur, ar mai fi niște costuri de transport până în România, dar ele oricum nu dublează prețul”, a declarat vicepreședntele ANRE, Zoltan Nagy-Bege.
Datele oferite de oficialii ANRE sunt corecte, numai că se referă la produse de pe o piață practic inexistentă în România, cea spot.
Este ca și cum cineva ar intra în Mega Image, ar vedea că cea mai scumpă pâine costă 10 lei și ar susține că acesta este prețul pâinii din România. După care l-ar compara cu prețul uneia dintre cele mai vândute franzele din Austria.
Potrivit atât ultimului raport al ANRE, cât și al operatorului OPCOM, pe piața administrată de acesta din urmă, începând cu luna mai până în prezent, nu s-a efectuat efectiv nicio tranzacție pe PZUGN și pe Piața Intrazilnică.
Pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), potrivit ultimului raport al instituției pe care cei doi o reprezintă, ANRE, în luna mai, din totalul de 2,86 TWh tranzacționați, doar 84 de GWh (0,084 TWh sau 1,35%) s-au tranzacționat pe piața pentru ziua următoare și doar 108 GWh (0,108 TWh sau 1,72%) pe piața Intraday.
Numai că gazele în România nu se tranzacționează doar pe cele două burse. Astfel, potrivit ANRE, 2,76 TWh au fost vânduți la preț reglementat de 68 de lei/MWh către furnizori pentru alimentarea consumatorilor casnici și sistemelor de încălzire centralizată, iar alți 3,4 TWh, pe piața contractelor negociate bilateral.
Potrivit propriilor date ANRE, în luna mai, în România, s-a comercializat în total o cantitate de peste 9,2 TWh (fără gaze de import), iar pe piețele spot (PZU și Intraday), doar 0,192 TWh, care reprezintă aproximativ 2% din cantitatea totală de gaze tranzacționată pe piața internă.
Mai mult, în timp ce, în România, cantitatea zilnică de gaze comercializată în mai pe PZU a fost de 2.800 de MWh, în Austria media este de peste 300.000 de MWh în lunile de vară (de 100 de ori peste media autohtonă), în urmă cu câteva zile fiind înregistrat și un volum de 812.000 MWh (de 300 de ori peste media autohtonă). Și asta pentru că în Austria nu există un nivel al controlului prețurilor similar celui din România, care a distorsionat bursele de gaze, transformându-le în platforme de tranzacționare a resturilor de gaze rămase după alocarea la preț reglementat a 40% din producția internă.
Pentru a nu compara mere cu pere, ar trebui comparate prețurile pentru restul de 98% din gazul tranzacționat în România cu produse similare din Austria.
O comparație mai corectă este cea făcută de BRM, care calculează prețul mediu ponderat al tuturor gazelor tranzacționate pe platformele sale cu prețul pentru luna următoare de pe CEGH. Asta cu atât mai mult cu cât contractele semnate de importatori nu se fac pe PZU, ci, foarte probabil, sunt la termen.
Din calculele BRM rezultă că, într-adevăr, începând cu luna mai, prețul de pe piața internă a fost mai ridicat decât cel de pe CEGH, însă diferența nu este "de la simplu la dublu", cum s-a exprimat președintele ANRE, ci mult mai mică. Astfel, dacă în lunile mai și gazul de pe piața internă se tranzacționa la un preț mediu de 101,24 lei/MWh, cel pentru luna următoare de pe CEGH era de 81,56, respectiv 76,51 lei/MWh. Cu alte cuvinte, prețul forward de pe CEGH nu este la jumătate, ci la cel mult 3/4 față de cel din România. În aceste condiții, dacă adăugăm și tarifele de transport din Austria și Ungaria, prețul gazului din producție internă nu mai este dublu față de cel de import, ci doar cu 10-15 lei mai ridicat decât acesta, probabil.
În plus, cea mai mare cantitate tranzacționată în România a fost în luna mai pe piața contractelor negociate bilateral, de 3,4 TWh, iar prețul mediu a fost, potrivit ANRE, de 93,18 lei/MWh, nu de peste 100 lei/MWh, cât susțin cei doi oficiali ANRE că ar fi prețul gazului din producția internă.
De altfel, Profit.ro a publicat o analiză pe această temă: "Cum a ajuns România cea mai scumpă piață europeană a gazelor și importator net pe perioada verii".
Interesant este că șeful comisiei de industrii, social-democratul Iulian Iancu, a ținut să precizeze că motivul pentru care i-a invitat pe oficialii ANRE a fost ca parlamentarii să fie “informați foarte corect, pentru că în spațiul public se rostogolesc informații contradictorii”.
