Prețul spot al gazelor s-a majorat de 2,5 ori în ultimele zile atât pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), cât și pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă, CEGH, după ce cu numai 2 zile în urmă atinsese cel mai redus nivel din ultimele 15 luni. Motivul: exporturile de gaze rusești prin Turk Stream s-au redus de la începutul acestei luni cu o treime, chiar dacă cel prin cealaltă rută funcțională, cea ucraineană, a rămas la aceași nivel, în special cel către România și Ungaria.
Consumul redus, rezultat al vremii prietenoase, și nivelul ridicat al înmagazinărilor, au prăbușit marți prețurile spot ale gazelor sub 200 de lei/MWh pe piețele operate de BRM, pentru prima dată în ultimele 15 luni. Ultima dată când s-au înregistrat prețuri mai mici a fost la începutul lunii august a anului trecut.
Vremea caldă și nivelul ridicat al înmagazinărilor din Europa au făcut ca România să nu mai exporte gaze către Ungaria, ci chiar să importe, pentru prima dată în ultimele 4 luni, timp de 2 zile, gaze din țara vecină. Cum prețul de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH se situa cu peste 17 euro/MWh sub cel de pe BRM, weekend-ul trecut, fluxul s-a inversat, traderii preferând să intermedieze tranzitul de gaze din Austria, via Ungaria, către România. Ungaria a anunțat recent căva refuza să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutorare solidară cu gaze naturale între statele membre UE.
Prețul mediu al gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât marți la 327 lei/MWh, preț cu 27% mai scăzut decât cel înregistrat în aceași zi a anului trecut, de 447,5 lei/MWh. Un preț mai scăzut ca cel pentru gazele cu furnizare în ziua de miercuri a fost înregistrat doar în primele 3 zile ale acestui an, când combinația între vremea blândă și consumul non-casnic, dar și casnic, scăzut, a situat prețurile la aproximativ 300 lei/MWh.
Prețul spot al gazelor a coborât luni sub 385 lei/MWh pe cele două platforme operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), cea intraday și cea pentru ziua următoare, ajungând la cel mai redus nivel al ultimelor 8 luni, nemaiîntânit de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Gradul ridicat de înmagazinare, atât la nivel autohton, cât și european, dar și vremea caldă, care a coborât consumul curent mult sub media perioadei, au contribuit la o diminuare a cererii, în condițiile în care gazele, inclusiv cele rusești, încă circulă către Bătrânul Continent.
Polonia este primul și, deocamdată, singurul stat european care extrage din depozite mai mult decât injectează în noul an gazier care a debutat pe 1 octombrie. În cea de-a treia zi a acestei luni, companiile poloneze au extras 90 GWh din cantitatea depozitată de 35,7 TWh, reprezentând peste 98% din capacitatea totală de înmagazinare a Poloniei. România, în schimb, a injectat în aceeași zi în depozite aproximativ 174 GWh, arată date consultate de Profit.ro.
Vremea neobișnuit de caldă pentru această perioadă a anului, care a influențat consumul curent, dublată de un nivel record al înmagazinărilor, atât la nivelul UE, cât și în România, au condus la o prăbușire a prețurilor spot în ultima săptămână. Prețul pentru gazul cu livrare în ziua următoare pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, a coborât miercuri, pentru prima dată în ultimele 4 luni sub 100 euro/MWh, în timp ce prețurile spot din România s-au situat și sub 500 lei/MWh.
Scumpirea accelerată a gazului din România, în urma adoptării controversatei ordonanțe de urgență 119, prin care traderii au fost penalizați, a făcut ca Ungaria să nu mai intenționeze să folosească, marți, Sistemul Național de Transport (SNT) pentru tranzitul gazelor rusești pentru prima dată în ultimele 4 luni, preferând să importe gaz din Austria, unde prețul era mai mic decât cel de pe piața autohtonă.
Gazele tranzacționate pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), de altfel singurele gaze care se mai comercializează pe piețele centralizate autohtone, au devenit de câteva zile, pentru prima dată în ultimele 4 luni, mai scumpe decât cele de cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, deși în continuare România este folosită ca țară de tranzit de Ungaria. La mijlocul august, gazele se tranzacționau pe piața pentru ziua următoare în România cu aproape 90 de euro sub cele comercializate pe piața similară din Austria.
Diferența dintre prețul spot al gazului de pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, și cel de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a prăbușit, de la aproape 90 de euro/MWh la 5 euro/MWh într-o singură lună. În timp ce prețul de pe bursa austriacă a scăzut, cel de pe cea internă s-a majorat, iar importurile de gaze ale României s-au înjumătățit. Foarte probabil acestea sunt efecte ale nou adoptatei ordonanțe de urgență de modificare a legislației de temperare a prețurilor, intrată în vigoare de la 1 septembrie.
Gazprom nu a limitat livrările de gaze prin TurkStream, dimpotrivă acestea aflându-se în ultima săptămână aproape de maximele acestui an, maxime înregistrate în luna iulie. Reducerea semnificativă a livrărilor către România de la finalul săptămânii trecute pare a fi fost o problemă autohtonă, care nu avut o motivație geopolitică, ci una comercială. Traderii au considerat că prețul de pe piața autohtonă este prea mic comparativ cu cel de pe celelalte piețe regionale, preferând să-și vândă gazul contractat de la Gazprom pe alte piețe mai profitabile. După majorarea cu peste 20% a prețului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) importurile și-au revenit la nivelul de la începutul săptămânii trecute.
Penuria de gaz de pe piețele occidentale, afectate de diminuarea livrărilor Gazprom, și lichiditatea sporită de pe piața autohtonă, alimentată din importuri, a majorat diferența dintre prețurile gazului de pe piețele spot din România și Austria la aproximativ 50 de euro/MWh. În prezent, gazul cu furnizare în ziua de miercuri se tranzacționează pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) la un preț de 158 euro/MWh (777 lei/MWh), în timp ce pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, la unul de 208 euro/MWh, preț apropiat de cel de pe bursa olandeză TTF.
Prețul spot al gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut marți cu 116 lei/MWh în urma noilor limitări impuse de Gazprom livrărilor către Europa. Deși aprecierea gazului pe piața autohtonă, de 16,2%, a fost similară cu cea de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul de pe BRM, de 168 euro/MWh (828,5 lei/MWh), a fost net inferior celui din Austria, de 201,4 euro/MWh, ca urmare a faptului că ruta sudică, prin gazoductul TurkStream, este singura rută de transport al gazului rusesc care funcționează normal, spre deosebire de rutele nordice, Nord Stream și Yamal.
Prețul gazelor cu livrare în ziua următoare pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat joi cu 30%, atingând cel mai înalt nivel al ultimelor 4 luni. Cu toate acestea, ca urmare a faptului că România a redevenit țară de tranzit pentru gazul rusesc în urma reducerii cu 60% a livrărilor Gazprom prin Nord Stream și majorării livrărilor către Ungaria via Negru Vodă din Turk Stream, prețul spot de pe piața internă se situează sub cel de pe piețele vecine, maghiară și austriacă.
Anunțul Gazprom privind reducerea cu încă o treime a livrărilor de gaz spre Europa prin gazoductul Nord Stream, la 67 milioane de metri cubi pe zi, după ce miercuri micșorase cantitatea de la 167 la 100 milioane metri cubi pe zi, a provocat o explozie a prețurilor pe piața europeană. Prețul gazului natural de referință pe această piață, cel tranzacționat pe bursa olandeză TTF, a crescut joi dimineață cu încă 11%, la 130 euro/MWh, după ce miercuri se majorase cu 24%. Efectele s-au simțit și pe piața autohtonă, prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) majorându-se miercuri cu 12%,
Prețul gazului cu livrare în ziua de următoare a crescut joi pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) cu 55 lei/MWh sau 12%, o evoluție similară cu cea de pe celelalte piețe europene, în condițiile în care Ucraina a închis o rută de transport a gazului rusesc către Europa, iar Rusia a anunțat că nu va mai trimite gaze pe bătrânul continent prin gazoductul Yamal-Europa, care tranzitează Polonia.
Prețurile spot, dar și cele ale gazului cu livrare în luna iunie, au atins pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) cel mai redus nivel din ultima lună și jumătate în pofida problemelor de tranzit apărute în Ucraina. Reducerea sezonieră a consumului, sub nivelul producției interne în România, a atenuat atât presiunea geopolitică, cât și cea exercitată de înmagazinările efectuate pentru sezonul de iarnă. Joi dimineață însă, prețul spot al gazului tranzacționat pe cea mai importantă bursă regional, cea austriacă CEGH, se majorase cu peste 13%, ajungând la 105 euro/MWh.
Dependența redusă de gazul rusesc și, implicit, impactul diminuat al solicitării Kremlinul de efectuare a plății gazelor în ruble au făcut ca prețurile pe piața autohtonă să nu se aprecieze miercuri, precum cele de pe celelalte piețe europene, în urma activării de către Germania a primei faze a planului de urgență destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale.
Piețele spot și forward din România au avut o evoluție contrastantă joi, în prima zi a atacului Rusiei asupra Ucrainei. Dacă pe piața de gaze cu livrare în ziua următoare, volumele au atins un record istoric de peste 50 GWh, în pofida prețului mediu ridicat, de peste 600 lei/MWh, pe piețele forward nu s-a efectuat nicio tranzacție.
Optimismul exprimat de guvernanții autohtoni privind ieftinirea considerabilă a gazelor este infirmată deocamdată de piață. Miercuri a fost realizată prima tranzacție cu furnizare în întreg anul 2023 la un preț mediu de 311 lei/MWh (62,88 euro/MWh), mai redus, e adevărat, decât actualele prețuri (cu furnizare în lunile de iarnă), de aproximativ 400 lei/MWh, însă cu o treime sau 111 lei/MWh peste prețul plafonat de la 1 februarie, de 200 lei.
La începutul lunii decembrie, Profit.ro avertiza că, “în momentul în care România va începe să importe gaz din Ungaria, va deveni cap de traseu atât în ceea ce privește gazul importat prin Negru-Vodă (din TurkStream via Bulgaria), cât și în ceea ce privește gazul importat din Ungaria și Austria, ceea ce va conduce la formarea pe piața autohtonă a celui mai ridicat preț regional”.
OMV Petrom: Prețurile gazelor vor rămâne ridicate până în trimestrul al II-lea al anului viitor
Prețurile gazului pe bursele europene au fluctuat masiv miercuri, după un avans de aproximativ 40% luat în prima parte a zilei ele coborând semnificativ în urma anunțului președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, privind majorarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Ucraina.
Prețul gazului cu livrare în ziua următoare, joi, și cel pentru luna următoare, noiembrie, a ajuns miercuri la 650 lei/MWh pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), de unde este cumpărat de furnizorii autohtoni, dublu față de cel prezent în în cele mai bune oferte disponibile pe piață și de peste 6 ori mai ridicat decât cel din contractele concurențiale semnate în a doua parte a anului trecut. Experții avertizează însă că prețul gazului poate depăși 1.000 lei/MWh.
Prețul gazelor cu furnizare în octombrie, dar și al celor pentru primul semestru al anului viitor, a sărit marți de 500 de lei/MWh, apropiindu-se de nivelul anticipat de experții citați în urmă cu o săptămână, de 550 lei/MWh. Anul trecut, în urma scăderii consumului ca urmare a carantinării economiilor, prețul gazului ajunsese și la un nivel de 40 de lei/MWh.