UPDATE. Recordul stabilit la energia livrată marți a rezistat doar o zi, prețul mediu al energiei pentru ziua următoare (miercuri) ajungând, în urma tranzacțiilor efectuate marți, la aproape de 100 de euro/MWh (mai exact 97 de euro), iar prețul orar maxim la 123,17 euro pentru intervalul orar 20-21.
Politica actualului guvern de subvenționare a consumului și descurajare a producției face ca România să bată record după record. Energia cu livrare în ziua de marți a atins un preț record pentru lunile de vară, de 117,11 euro/MWh sau 553 lei/MWh pentru intervalul 20-21. Prețul mediu înregistrat pentru energia livrată de-a lungul întregii zile a fost și el unul record la nivel european, de 85,83 euro/MWh sau 405,71 lei/MWh.
Un preț mai ridicat a fost înregistrat doar în 4 zile din perioada extrem de friguroasă înregistrată între 14 și 23 ianuarie. Ultimul preț mediu zilnic superior celui de marți a fost cel din 23 ianuarie, de 91,46 euro/MWh. Prețul maxim al anului a fost obținut pe 17 ianuarie, de 108,3 euro/MWh.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
De ce este important: Prețul de furnizare a energiei electrice reprezintă aproximativ 50% din factura achitată de consumatorii finali de pe piața concurențială, iar 40% din energia livrată acestora provine de pe piața pentru ziua următoare.
Comparativ cu România, prețurile din Germania, Franța, Elveția sau Austria s-au situat marți între 43 și 46 euro/MWH, aproape la jumătatea celui de pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM.
Singura piață pe care a mai fost înregistrat un preț identic cu cel din România a fost cea maghiară, cu care piața din România este interconectată.
Pe celelalte două piețe cu care România este interconectată, Slovacia, respectiv Cehia, prețurile au fost mult mai mici, de 49 euro/MWh.
În cursul zilei de luni și începutul zilei de marți, România importa în medie peste 1.000 MW, ca urmare a unui nivel al consumului ridicat, de peste 7.300 MW.
Nivelul producției se situa marți dimineață sub 6300 MW (din capacitatea totală fictiv raportată de 24.700 MW), în principal ca urmare a producției slabe de energie hidro, care în ultimele 24 de ore s-a situat în medie sub 1500 MW (față de maximele de 3500-4000 MW realizate la începutul verii). Perioada călduroasă instalată în ultima săptămână în Europa a condus la scăderea nivelului apelor, ceea ce a influențat producția de energie hidro.
În plus, în această perioadă se află în revizie programatpă două unități de la Porțiule de Fier (cu o capacitate de producție de 194 MW fiecare) și una de la Vidraru (de 214 MW).
Marți a intrat în revizie pentru 6 ore și hidrocemtrala de la Lotru (cu o capacitate de 169 MW).
La nivelul scăzut al producției contribuie și energia eoliană, sub 300 MW, ca urmare a absenței vântului.
Prețurile de pe piața pentru ziua următoare (PZU) au crescut în acest an ca urmare a prevederilor OUG 114, care a reintrodus controlul prețurilor pe piață. Producătorii sunt obligațo să aloce o parte din producție la un preț format din cost plus o marjă a profitului de 5% către furnizori în vederea alimentării consumatorilor casnici rămași în regim reglementat. Drept urmare, cantitățile rămase pe piața liberă și tranzacționate pe platformele centralizate OPCOM și BRM au fost diminuate.
Profit.ro a scris din ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore. Astfel, puterea disponibilă netă asigurată în sistemul energetic național era în 2018 cu 5% (574 MW) mai mică decât în urmă cu 10 ani, potrivit Transelectrica, în timp ce consumul la vârf de sarcină luat ca referință a crescut cu peste 4%, de la 8.464 la 8.855 MW.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) lucrează alături de ministerul de resort pentru a identifica acele unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, a declarat recent președintele Autorității, Dumitru Chiriță.
