România are în prezent înmagazinați 28,6 TWh (reprezentând 84,5% din capacitatea totală disponibilă), cu aproape 4 TWh sau 11,5 puncte procentuale sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când avea depozitați 32,5 TWh (96% din capacitatea totală disponibilă), relevă datele analizate de Profit.ro.
De ce este important România a fost și anul trecut cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, ca și în 2024, când a depășit pentru prima dată în istorie Olanda în ceea ce privește extracțiile raportate în terajouli (TJ) pe baza Puterii Calorice Superioare (PCS). Producția din România a fost în 2025 de aproape 357,5 mii TJ, în timp ce cea din Olanda de 315 mii TJ. Cu toate acestea, România a fost importator net de gaze, producția curentă anuală, de aproximativ 8 miliarde mc, neputând acoperi consumul, estimat la aproximativ 11 miliarde mc.
Mai este interesant Proiectul Neptun Deep (100%) va intra în producție în prima jumătate a anului viitor și are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi (aproximativ 700 milioane barili echivalent petrol). Cele 2 companii românești estimează că Neptun Deep va atinge un nivel de producție de platou de 140 kbep/zi, pe care îl va menține timp de aproape 10 ani. Producția medie anuală va fi de 8 miliarde mc, ceea ce va permite acoperirea consumului intern și exportul unei treimi din gazul extras.
O iarnă mai dificilă decât cea de anul trecut va pune presiune pe extragerile din depozite, capacitatea zilnică urmând a se diminua la rândul său odată cu golirea acestora, ceea ce va face necesar importul suplimentar de gaze, la prețuri considerabile.
Restul statelor din Uniunea Europeană stau și mai prost decât România
În prezent, în facilitățile de înmagazinare ale UE sunt depozitați 797 TWh (70,7% din capacitatea totală), cu aproape 140 TWh sau 11,3 puncte procentuale sub nivelul de la aceeași dată de anul trecut, când erau înmagazinați 936 TWh (82% din capacitatea totală).
În pofida scăderii prețului gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) cu aproape 100 lei/MWh, de la maximul de 523 lei/MWh la finalul lunii octombrie la 427 lei/MWh în prezent, acestea se situează în continuare la un nivel extrem de ridicat.
De exemplu, la aceeași dată a anului trecut, prețul unui MWh tranzacționat pe aceeași piață era de aproape 3 ori mai redus, de aproximativ 155 lei/MWh.

Evoluția prețurilor gazelor pe BRM din ultima lună
Așa se explică declarația secretarului de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, potrivit căruia România nu stă atât de bine cât se așteptau guvernanții.
″Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic. Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri.
Avem un consum, de exemplu, în ziua de azi, de 36 de milioane metri cubi, puțin neașteptat, și există și posibilitatea, să nu zic riscul, ca în lunile ianuarie-februarie, când temperaturile vor scădea la nivel național, să se ajungă chiar și la un consum mult mai mare, de 60 de milioane metri cubi.
Dar relația transfrontalieră este îmbucurătoare, pe anumite rute de interconectare se va crește capacitatea de livrare de gaze până la 27 de milioane metri cubi, iar furnizorii sunt pe fază″, a spus Nițulescu.
Începerea producției de gaze din Neptun Deep, proiect în care acționari sunt OMV Petrom și Romgaz, va consolida poziția de lider a României în topul producătorilor de gaze din Uniunea Europeană, ceea ce va transforma România într-un hub emergent și va atrage interesul nu numai al trader-ilor, ci și al platformelor specializate, Platts anunțând că încă de la 1 decembrie va oferi cotații pentru tranzacțiile autohtone.
























