Țările europene au apelat la o serie de măsuri pentru a amortiza șocul dat de scumpirile energiei, de la cecuri în Franța, la ajutoare pentru benzină în Portugalia, relatează El Pais.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Conform unei analize publicate în cotidianul spaniol, aproape 20 de țări de pe Vechiul Continent "au schimbat foaia" pentru a reduce impactul asupra buzunarelor consumatorilor, în contextul nemulțumirilor sociale, scrie Agerpres.
Criza energetică s-a strecurat în dezbaterile europene puțin câte puțin, pe măsură ce problema gazelor naturale s-a extins în blocul comunitar. În septembrie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nici nu a menționat problema în discursul său privind starea Uniunii. O lună și jumătate mai târziu, după presiunea unei "înțelegeri energetice", condusă de Spania, se află printre preocupările principale ale UE și obligă liderii europeni să "stea până târziu în noapte" pentru a ajunge la acorduri, așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută în Consiliul European, scrie El Pais.
Dependența energetică
Prețurile angro ale electricității au crescut în UE cu 200%, în medie, în ultimul an, și enorma dependență de importurile de gaze (90% vin din afara Uniunii, în special din Rusia) crește expunerea la volatilitate și la capriciile pieței. Dar, momentan, nu există soluții comunitare privind măsura de a contracara "vârful energetic" pe termen scurt, doar compromisul de "a încerca crearea de rezerve strategice" și achizițiile comune, și de a analiza funcționarea pieței de electricitate, de gaze și de comercializare a drepturilor de emisii de CO2.
În schimb, Executivul comunitar a dat prioritate măsurilor naționale care să permită să se intervină în cazul persoanelor și companiilor vulnerabile prin intermediul ajutoarelor, subvențiilor sau exceptărilor fiscale, fără a fi nevoie să se schimbe măcar o virgulă din actualul cadru legislativ. Fantasma vestelor galbene și alte evenimente similare de proteste se derulează și nimănui nu îi scapă faptul că prețurile ridicate sunt "cel mai bun combustibil" posibil pentru mișcări extremiste, mai relatează El Pais.
Până în prezent, 19 dintre cele 27 de state membre au comunicat Comisiei aplicarea sau intenția de a aplica un anumit tip de inițiativă pentru a face față crizei electricității: de la tarife sociale la bonuri energetice, trecând prin mecanisme pentru a evita deconectarea de la rețea sau inclusiv ajutoare directe în bani pentru a contracara scumpirea benzinei. Spania este una dintre puținele țări care au acționat pe toate fronturile pentru a combate scumpirile de pe piața de energie.
Astfel, conform analizei, la tarife sociale au apelat Spania, Belgia, Bulgaria, Franța, Grecia și Portugalia, la subvenții Spania, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia și România, iar pe partea de taxe măsuri au luat Spania, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia.
Franța: Cecuri, de teama vestelor galbene
Presiunile determinate de creșterea prețurilor la electricitate sunt mai puțin presante decât în alte țări, deoarece scumpirea generalizată are loc o singură dată, la începutul anului. Vremurile însă nu sunt favorabile: alegerile prezidențiale apar în scenă - au mai rămas numai șase luni până la chemarea la urne- și precampania este lansată. În acest context, problema electricității, adăugată la scumpirea cu 12% a gazelor, de la 1 octombrie, și creșterea constantă a prețurilor la benzină, s-au transformat într-o temă politică fierbinte într-o țară în care cele mai grave proteste recente, cele ale vestelor galbene, au luat naștere cu siguranță din cauza prețurilor la carburanți, menționează analiza publicată de El Pais.
După scumpirea din octombrie, Guvernul liberalului Emmanuel Macron a plafonat prețul la gaze inițial până în aprilie 2022, și ulterior, până la finele anului viitor. Acest "scut tarifar" va influența și electricitatea, care se va scumpi cu numai 4% în februarie. În plus, șase milioane de gospodării cu venituri mici ar trebui să primească la finele anului "un cec energetic" de 100 de euro. Și toți francezii care câștigă mai puțin de 2.000 de euro net circa 38 de milioane vor primi, de asemenea, o "indemnizație de inflație" unică, de 100 de euro, pentru a compensa scumpirea carburanților.
Portugalia: Zece cenți pe litrul de carburanți, scăderea taxelor și ajutoare pentru transport
Pe 10 noiembrie va intra în vigoare măsura cea mai directă adoptată de Executivul socialistului Antonio Costa pentru a încerca să atenueze efectul scumpirii combustibililor: statul va înapoia 10 cenți pe litrul de carburant cumpărat, până la 31 martie 2022. Va fi un plafon de 50 de litri pe lună de persoană, astfel că maximul ce se va putea restitui fiecărui consumator va fi cinci euro pe lună, iar costurile pentru Trezorerie vor fi de circa 133 milioane.
Subvenționarea consumului de combustibili se adaugă la reducerea taxelor pentru produsele petroliere și energetice, decisă pe 15 octombrie. Această diminuare, cu caracter extraordinar, este de doi cenți pe litrul de benzină fără plumb și de un cent pe litrul de motorină. În plus, Guvenul a înghețat taxa pe carbon până în martie 2022. Portofoliul de ajutoare vizează, de asemenea, compensații pentru companiile de transport de călători (autobuze și taxiuri) și ajutoare fiscale pentru sectorul de transport de mărfuri.
Portugalia a redus deja TVA la electricitate chiar înainte de actuala criză a prețurilor: de la 23% la 13% pentru primii 100 kWh consumați lunar pentru 86% dintre gospodării, cele care au contractat puterea cea mai mică. În martie a fost extins profilul beneficiarilor, fiind incluse familiile numeroase, într-o măsură fiscală care are caracter permanent. Dar, escaladarea prețurilor din ultimele luni a forțat noi măsuri: au fost reduse semnificativ tarifele pentru accesul în rețea până în 2022, unul dintre elementele care influențează factura finală. O diminuare care, se estimează, se va traduce cu o scădere medie de 35% în factura finală a consumatorilor.
Italia: Două miliarde în alocații pentru gaze și energie electrică
Italia a aprobat un decret la finele lunii septembrie grație căruia facturile la electricitate și gaze se vor reduce. Măsura include o scădere a TVA la gazele naturale, care era de 10% și 22%, în funcție de consum, la 5%. În plus, se vor elimina costurile de întreținere, independente de consum. Bugetele pentru 2022, prezentate recent de premierul Mario Draghi, prevăd două miliarde euro în alocații pentru a combate efectele prețurilor la gaze și curent electric.
Pentru electricitate, Executivul a analizat, de asemenea, înghețarea creșterii tarifelor pentru toate persoanele care aveau deja bonul social electric (o reducere în factură pentru familiile în condiții de precaritate economică sau fizică). Beneficiarii sunt trei milioane de "nuclee familiale" care îi includ pe cei cu un venit mai mic de 8.265 euro, care au cel puțin patru copii și un venit sub 20.000 de euro, beneficiari de rentă socială sau bolnavi grav. Aceeași măsură se aplică și altor 2,5 milioane de persoane care beneficiază de bonul social pentru gaze. În plus, în octombrie, noiembrie și decembrie se vor elimina și costurile de gestionare a facturilor pentru aproape șase milioane de companii mici și foarte mici și aproape 29 milioane de consumatori casnici, potrivit El Pais.
Germania: reduceri de taxe pentru regenerabile și ajutoare pentru familii
Și în Berlin au crescut grijile generate de creșterea prețurilor la energie în fața venirii iernii, dar măsurile sunt mai modeste în așteptarea formării unui nou Executiv. Nu numai gazele naturale sunt cele care s-au scumpit semnificativ de la începutul anului, ci și electricitatea și benzina. Dar, Germania beneficiază de faptul că multe contracte de furnizare de gaze s-au semnat pe termen lung, și de aceea scumpirea încă nu s-a repercutat asupra consumatorilor finali.
Totuși, sunt măsuri cu care Guvernul are încredere că va ajuta la moderarea efectului unei viitoare lovituri pentru industrie și gospodării. Începând din ianuarie, se va diminua cu 43% taxa cu care germanii subvenționează expansiunea regenerabilelor. Executivul speră ca furnizorii de energie să transfere această reducere la clienți. De asemenea, a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare pentru locuință destinate familiilor cu dificultăți în a plăti chiria sau cheltuielile locuinței: se calculează că vor fi 640.000 beneficiari în plus.
În Germania există, de asemenea, un bon de mobilitate cu care se subvenționează naveta lungă a angajaților cu resurse reduse, măsură care va fi extinsă în 2022.
Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a spus, în urmă cu câteva zile, că noul Executiv, probabil o coaliție formată din socialdemocrați, verzi și liberali, "va trebui să ia în calcul alte măsuri pe termen scurt". Guvernului Angelei Merkel, de exemplu, a fost împotriva intervenției pe piețele energetice, conform El Pais.
Țările de Jos: Mai puține impozite pentru a depăși această perioadă
Deși departe de cifrele din Spania, piața de electricitate olandeză a depășit deja 100 de euro/MWh și creșterea ar putea presupune până la 50% în plus la facturi. În fața acestei situații, Guvernul a decis în octombrie să compenseze majorarea cu o reducere a impozitelor în 2022, o măsură că va însemna 400 euro pe an economie pentru gospodării. De asemenea, 500 milioane euro vor fi destinați pentru a atenua cheltuielile cu energia ale întreprinderilor mici și mijlocii și 150 milioane euro pentru a îmbunătăți izolarea locuințelor. În total, măsurile aprobate însumează 3,2 miliarde și reducerea impozitelor va începe din 1 ianuarie 2022.
Între 8% și 10% dintre gospodăriile olandeze au semnate contracte de furnizare care expiră în următoarele trei luni și care, astfel, vor fi afectate de scumpiri. Și alte 44% dispun de un contract expus- de două ori pe an - fluctuațiilor de prețuri la gaze și energie electrică. Restul au un tarif fix lunar stabilit în prealabil pe baza unei estimări de consum, contract ce se menține între unu și trei ani.
Circa 142.000 de familii au trebui să fixeze termostatul mai jos și fac dușuri mai scurte pentru a plutea plăti energia, conform unui studiu al Organizației pentru Cercetare Științifică Aplicată (TNO).
Marea Britanie: plafonarea prețurilor produce, momentan, șocuri
În 2019, Guvernul conservator, pe atunci condus de Theresa May, a impus așa numita "energy price cap" (limită în prețul energiei) pentru a evita ca excesivele fluctuații ale unei piețe liberalizate din deceniul 90 să lovească dur consumatorii. Autoritatea de reglementare (Ofgem) revizuiește de două ori pe an prețul maxim pe care poate ajunge să-l plătească o gospodărie cu consum mediu. În realitatea, ceea ce stabilește este cantitatea maximă la care se poate ajunge să fie plătită pe unitate energetică, dar multe locuințe nu au nici măcar contoare de gaze sau electricitate, iar companiile le dau o estimare lunară.
Ultima revizuire, calculată în august dar în vigoare de la 1 octombrie, situează tariful anual maxim la 1.515 euro. Cu acest sistem, mulți dintre operatorii care nu au producție de energie proprie și nici capacități de înmagazinare și au oferit contracte "foarte temerare" clienților, au trebui să închidă afacerea. Conturile lor, prin lege, trebuie asumate de operatori mai puternici, obligați că subscrie inclusiv la condițiile avantajoase pe care le-a semnat consumatorul. În această situație de enormă tensiune, sunt multe voci care cer revizuiri mai frecvente ale prețurilor maxime la energie și experții anticipează deja că următoarea, din aprilie, va crește facturile gospodăriilor cu cel puțin 30%.
În ceea ce privește industriile cu consum energetic ridicat, pe care prețurile mari le-au pus în situații foarte riscante, necesitatea de a le ajuta sau nu cu bani publici a dus în ultimele săptămâni la confruntări serioase în cadrul Guvernului lui Boris Johnson. Kwasi Kwarteng, ministrul Industriei, a susținut necesitatea de a salva sectoare cheie precum cel al oțelului, industriei chimice sau ceramice. Ministrul Economiei, Rishi Sunak, a avut obiecții serioase la ideea de a destina, ca în timpul crizei financiare anterioare, banii contribuabililor pentru salvarea companiilor în dificultate. Cei din jurul lui Johnson au înclinat de partea lui Kwarteng, forțând Tezaurul britanic să găsească o soluție. Și se adaugă încă două probleme: nu se dorește să se creeze imaginea că însuși Guvernul care pregătește COP26, summit-ul de mediu de la Glasgow, se angajează să dea ajutoare companiilor mari consumatoare de energie și nu se dorește, în niciun caz, să fie asumate ajutoare pe termen lung. Abordarea se concentrează, mai degrabă, pe împrumuturi pe termen scurt sau un tip garanții financiare.
