România are cele mai mari creșteri de prețuri din UE la electricitate și gaze în prima jumătate a anului

Prețurile medii la electricitatea și gazele naturale livrate gospodăriilor din Uniunea Europeană au scăzut în prima jumătate a acestui an, însă în ambele cazuri România este țara unde aceste prețuri au înregistrat cele mai mari creșteri, arată datele publicate vineri de Eurostat.

CITEȘTE ȘI DOCUMENTE Rectificare bugetară: Reducere cu aproape 1 miliard de lei a compensațiilor plătite furnizorilor de energie pentru costurile fostei plafonări

Conform acestor date, în primul semestru al acestui an prețul mediu la electricitatea livrată gospodăriilor din UE a scăzut cu 2,2%, până la 0,28 euro per kilowatt-oră (kWh), de la 0,29 euro per kWH în a doua jumătate a anului trecut, scrie Agerpres.

În rândul statelor membre, prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici variază foarte mult, de la 0,11 euro per kWh în Ungaria și până la 0,39 euro per kWh în Irlanda.

În primul semestru al acestui an, comparativ cu prima jumătate a anului 2025, prețurile la electricitate în moneda națională au crescut cel mai mult în România, cu un avans de 51,6%. Creșteri semnificative au fost înregistrate în Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%). În schimb, în alte țări au fost înregistrate scăderi importante, în special în Danemarca (minus 31,7%) și Luxemburg (minus 24,1%).

Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), prețurile la electricitate sunt cele mai mari pentru gospodăriile din Romania (46,9 per 100 kWh), Polonia (41,1) și Cehia (34,3). Cele mai mici prețuri exprimate în PPS au fost înregistrate în Malta (13,8), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5).

Situația este similară la gaze naturale. În prima jumătate a acestui an, prețurile medii plătite de gospodăriile din UE au scăzut până la 0,11 euro per kilowatt-oră (kWh). Prețurile s-au redus cu 10,2% comparativ cu a doua jumătate a anului 2025 și cu 3,5% comparativ cu primul semestru al anului trecut.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Probabil cel mai mare furt de crypto, prima concluzie: Poate să fi pornit de la laptopul unuia dintre programatori, care a fost compromis. Compania anunță clienții că va compensa pierderile

În rândul statelor membre, prețurile la gaze pentru consumatorii casnici variază foarte mult, de la 0,03 euro per kWh în Ungaria, 0,05 euro per kWh în Croația și 0,06 euro per kWh în România și până la 0,22 euro per kWh în Suedia.

În primul semestru al acestui an, comparativ cu prima jumătate a anului 2025, prețurile la gaze au scăzut în 12 state membre, au crescut în șapte țări și au rămas stabile în patru state. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România (9,3%), Croația (8,9%) și Slovacia (6,6%). De cealaltă parte, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Bulgaria (minus 14,5%), Grecia (minus 11,3%) și Spania (minus 10%). 

Vine iarna. Cum vor fi afectate facturile. Volume și prețuri record la gaze GRAFICE

Evoluția cotațiilor europene, răcirea vremii și timpul restrâns rămas până la debutul sezonului de iarnă, 1 noiembrie, când se încheie sezonul de injecție și începe cel de extracție gaze din depozite, au majorat atât cererea internă, cât și cea externă, ceea ce a condus la o explozie a prețului pe platformele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețul a ajuns la numai 10 lei de pragul de 500 de lei/MWh, relevă datele analizate de Profit.ro.

Luni, pe piața intra-zilnică o cantitate de 852 MWh s-a tranzacționat la un preț maxim al zilei de 490 lei/MWh, de departe cel mai înalt nivel din istorie, cu excepția anului 2022, când a fost declanșat războiul din Ucraina și Europa s-a văzut nevoită să înlocuiască gazul rusesc de care era dependentă cu gaze din alte surse.

Prețul mediu al zilei pe piața intra-zilnică a fost de 478,1 lei/MWh, iar volumul tranzacționat unul de aproape 7 GWh.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Bucureștiul se înfrățește cu Kievul

Și pe cealaltă piață spot, cea pentru ziua următoare, mai lichidă, prețul mediu gazului cu furnizare în ziua de marți a fost unul similar, 476,97 lei/MWh (89,1 euro/MWh).

O cantitate de 222 MWh a fost achiziționată la un preț maxim al zilei de 485 lei/MWh.

Evoluția prețului mediu zilnic la gazele tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM

Surprinde nu numai prețul, ci și volumul record tranzacționat, de aproape 94 GWh, echivalent cu aproape 38% din producția internă curentă, de 249 GWh/zi.

CITEȘTE ȘI FOTO DECIZIE Tarifele pentru parcările albastre. Locurile de parcare publice vor fi curățate de operatorii de salubritate, în București. "Erau ale nimănui, se aduna mizerie la borduri pe care nu o strângea nimeni."

Foarte probabil, principalul motor este unul extern, nivelul de umplere a depozitelor UE situându-se la minimul ultimilor 15 ani.

Așa se face că prețul de referință din Europa se situează peste cel din România, întâlnit tot doar în 2022, de aproape 100 euro/MWh cu aproape 10 euro peste cel din România (de 89 euro/MWh).

Marți, de exemplu, România importa 15,9 milioane mc de gaze din Bulgaria și reexporta 10 milioane mc (din care 3,6 milioane mc în Republica Moldova și 6,4 milioane mc în Ungaria).

Evoluția volumelor zilnice de gaze tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM

Restul, de 5,9 milioane mc este alocat acoperirii consumului intern, care s-a majorat, ca urmare a răcirii vremii și vremii înnorate, care a crescut consumul de gaze în centralele de producere a electricității.

O altă explicație ar consta în faptul că mai sunt doar 5 zile până la încheierea oficială a sezonului de injecție a gazelor în depozite, pe 1 noiembrie, iar companiile (producători și furnizori) se folosesc de această perioadă în vederea asigurării de rezerve pentru la iarnă.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Grevă generală în pregătire la Oil Terminal. Compania dezvăluia recent: O grevă generală ar afecta cel puțin 50% din aprovizionarea cu carburanți a României. Rafinăria Petrobrazi ar rămâne fără stocuri de țiței în 4-5 zile

După 1 noiembrie începe oficial sezonul de extracție a gazelor, injecțiile fiind posibile într-un ritm mult mai redus și doar în anumite depozite ale Depogaz.

Deja ritmul de injecție a gazelor a scăzut considerabil, la 3,8 milioane mc/zi.

România are în prezent înmagazinați 29,8 TWh, reprezentând 88% din capacitatea totală de depozitare, cu 10 puncte procentuale sub cantitatea depozitată la aceeași dată a anului trecut, când erau înmagazinați 33,2 TWh, reprezentând 98% din capacitatea totală.

CITEȘTE ȘI VIDEO Grindeanu vine cu prima cerință fermă pentru Luca Niculescu: Comasarea localităților mici, reducerea de agenții, reorganizarea sau lichidarea unor companii de stat, prin angajarea răspunderii Guvernului

Europa stă și mai rău, având depozitați 848,6 TWh (74,9% din capacitatea totală, cu aproape 100 TWh sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când erau înmagazinați 946 TWh (82,8% din. capacitatea totală.

Importurile, exporturile, înmagazinările și producția de marți, 27 octombrie

Un alt motiv al înregistrării acestui preț este că cea mai mare parte a gazelor tranzacționate pe platformele BRM provine din import, gazul produs intern fiind alocat de guvern la preț reglementat de peste 4 ori mai redus decât cel de piață (110 lei/MWh cel reglementat, 480 lei - prețul pieței) pentru acoperirea consumului casnic și al centralelor termo.

Așa se face că, cel puțin în perioada următoare, clienții casnici care au deja contracte semnate vor rămâne protejați, facturile rămânând la aproximativ același nivel.

Și la curent, pe termen scurt, situația este similară.

CITEȘTE ȘI Contrabandă. 350 de mii de cartușe de țigări și 9,8 tone de tutun - confiscate în 9 luni

Pe termen lung însă, cum gazul este sursa marginală care dictează prețul în piață, furnizorii vor face oferte către clienții casnici care să transfere în factură creșterile costurilor de achiziție.

Impactul mare va fi însă în facturile achitate de clienții non-casnici, care vor fi nevoiți să achite, acum sau în viitorul apropiat, întreaga majorare de pe piața liberă, atât la gaze, cât și la curent.

Iar consumatorii non-casnici vor transfera aceste majorări de costuri cu utilitățile în prețurile mărfurilor consumatorilor finali, ceea ce va pune o presiune considerabilă pe inflație.

Astfel, chiar dacă nu vor achita facturi mai mari la gaze și electricitate, consumatorii casnici vor plăti mai mult pe celelalte produce, parțial și ca urmare a faptului că ei beneficiază de gaz la preț reglementat, spre deosebire de companii, care plătesc prețul pieței, pe care se vinde în prezent gaz de import, cel din producție internă fiind „indisponibilizat” de reglementările protecționiste ale statului.