Contractele de factoring prin care se speră ca băncile să acorde împrumuturi furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, care să le acopere acestora deficitul de lichiditate până când primesc de la stat sumele datorate pentru compensarea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate finale facturate clienților, nu vor presupune niciun cost și niciun risc juridic pentru stat, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. El a mai arătat că, în prezent, datoriile la zi ale ministerului față de furnizori se ridică la 1,4 miliarde lei și că speră ca, la începutul anului viitor, să se ajungă cu plățile ″la zi sau cât mai aproape″.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
″Discuția de ieri care a pus la masă instituțiile bancare și companiile furnizoare a vizat o înțelegere tripartită care vizează susținerea băncilor pentru a defini un produs nou, de factoring, în care furnizorii accesează linii de credit, iar statul urmează să ramburseze acești bani într-un termen cât mai scurt, așa cum ne-am asumat cu Ministerul Finanțelor, pentru a stinge aceste datorii pe care furnizorii le au (le vor contracta – n.r.) față de bănci″, a spus Burduja.
Potrivit ministrului, era foarte important să fie dat acest semnal băncilor, că sumele vor fi plătite de statul român, chiar dacă acesta a înregistrat constant întârzieri la plată. Burduja a arătat că, la zi, datoria pe care Ministerul Energiei o are față de furnizori, pentru consumul clienților noncasnici, este de 1,4 miliarde lei.
″Vor fi convenții tripartite, statul nu preia nici o creanță (a băncilor asupra furnizorilor – n.r.), este doar o asigurare în plus că aceste sume vor veni. Termenii convențiilor și termenii acestor produse de factoring vor depinde de înțelegerile comerciale dintre bănci și furnizori, dar s-a vehiculat o perioadă de până la 150 de zile în care aceste sume ar trebui să vină de la stat. Este o perioadă suficientă din punctul nostru de vedere și mă bazez pe discuțiile bune pe care le-am avut cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. El ne-a asigurat că, dincolo de sumele pe care noi le vom mai plăti până la finalul anului, ce se strânge în Fondul de Tranziție Energetică, plus alte ″surse legal constituite″, vom vedea cât spațiu bugetar există, la începutul anului viitor, ianuarie-februarie, cu siguranță că aceste sume vor fi aduse la zi sau cât mai aproape″, a explicat ministrul.
El a susținit că, pentru statul român, acest factoring nu va avea costuri: ″Statul român nu își asumă niciun fel de cost și niciun risc juridic. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a asumat că, în momentul în care stabilește exact suma pe care statul o datorează unui furnizor, i-o comunică și furnizorului, pentru că aceea este de fapt creanța care urmează să fie stinsă prin sumele de la stat″.
Burduja nu a dorit să dezvăluie numele băncilor care și-au manifestat disponibilitatea de a participa la acest sistem.
″Nu le numesc pentru că nu aș vrea să influențez piața. Sunt cel puțin 4 sau 5 bănci care ne-au abordat proactiv. Dar fiind o piață competitivă, în momentul în care primele produse vor apărea, și înțeleg că săptămâna viitoare se va întâmpla acest lucru, dacă nu deja săptămâna asta, și alți jucători din piață se vor implica. Vor fi înțelegeri individuale și Ministerul Energiei poate fi parte într-o convenție tripartită, repet, fără a-și asuma vreun risc juridic sau fără a prelua efectiv vreo creanță. Dobânzile (la contractele de factoring – n.r.) vor fi stabilite prin termenii comerciali ai înțelegerilor dintre bănci și companiile de furnizare, dar eu mă aștept ca, prin implicarea ministerului și a statului, și dobânzile să fie mai mici, pentru că gradul de încredere a băncilor în plata acestor sume, într-o perioadă rezonabilă de timp, va crește. Asta înseamnă și un cost mai mic pentru furnizori″, a conchis Sebastian Burduja.
