Guvernul german își menține obiectivul de a ''opri energia nucleară'' începând din 15 aprilie, când vor fi deconectate ultimele trei centrale, după ce în 2022 a fost aprobată o amânare cu trei luni și jumătate a calendarului prevăzut inițial pentru "a spune adio" acestei surse de energie.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ministrul Mediului, Steffi Lemke, a precizat, în declarațiile pentru grupul media "Mediengruppe", că nu va fi o nouă prelungire sau situație de rezervă pentru aceste centrale și că aprovizionarea cu energie este garantată.
"Riscurile legate de energia nucleară sunt incontrolabile", a spus ministrul, în opinia căreia situația aprovizionării cu energie a Germaniei este mai bună decât în alte țări vecine, mai dependente de centralele nucleare.
"Pariul pe dezvoltarea regenerabilelor va fi, pe termen lung, cea mai bună modalitate pentru a garanta o stabilitate a prețurilor în sector", a subliniat ea.
Inițial, renunțarea la energia nucleară ar fi trebuit să aibă loc în 31 decembrie 2022, data prevăzută pentru dezactivarea ultimelor trei centrale.
Însă, în octombrie 2022 a fost aprobată o prelungire a termenului pentru a garanta aprovizionarea în contextul crizei energetice, precipitate de războiul din Ucraina. Decizia a fost luată de cancelarul Olaff Scholz, văzând că partenerii liberali și verzi nu ajung la un acord în acest sens.
Scholz s-a folosit de competențele sale speciale și a cerut celor trei ministere implicate - al Economiei și Protecției Climatice și Mediului, conduse de verzi și al Finanțelor, condus de liberalul Christian Lindner- să elaboreze un nou act normativ pentru a începe procesul parlamentar corespunzător.
Decizia prevedea ca ultimele trei centrale - Isar 2 și Neckar 2, în sudul țării, și Lingen, în centru- să fie deconectate din 15 aprilie 2023, ca soluție de compromis la tensiunea menținută de ministrul Economiei de la Verzi, Robert Habeck, și ministrul Finanțelor, Christian Lindner, de la Liberali.
Pentru Verzi, un partid pentru care închiderea centralelor era un fel de semn de identitate, orice amânare era greu de acceptat, în timp ce liberalii lui Lindner insistau că ar trebui ca cele trei centrale să rămână în funcțiune sau de rezervă până în 2024, mai scrie EFE.
Atât Habeck, cât și Lemke, au considerat că își pot asuma decizia lui Scholz, deoarece nu ar fi fost necesară utilizarea unor noi cantități de combustibil - și nici nu se vor genera deșeuri radioactive - fiindcă până la 15 aprilie se vor utiliza în continuare cele existente.
Amânarea a presupus o nouă modificare a calendarului, promovat prima dată de cancelarul social-democrat Gerhard Schroder, în 2000, cu Verzii ca și aliați, și reluat în 2011 de conservatoarea Angela Merkel, ca urmare a catastrofei de la centrala nucleară japoneză de la Fukushima.
Ultimele trei centrale acopereau la finele lui 2022 doar 6% din totalul consumului de electricitate, dar erau considerate necesare pentru asigurarea aprovizionării.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Germania a accelerat procesul de reducere a dependenței energetice de Rusia, până a ajuns la niveluri minime.
În schimb, a trebuit să reactiveze o serie de exploatări de cărbune, însă își menține obiectivul de a renunța și la această sursă de energie în perioada 2030- 2038.
