În această dimineață, în momentul redactării acestui material, din România în Republica Moldova intră energie electrică la puterea de peste 1.200 MW, iar Moldova exportă în Ucraina la mai mult de 800 MW.
Grosul exporturilor românești tranzitează linia de 440 kV Isaccea-Vulcănești-MGRES (aproape 1.180 MW), iar restul - cele 4 linii de 110 kV dintre cele 2 țări, respectiv Huși-Cioara, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni și Fălciu-Gotești.
Exporturile românești sunt stimulate și de producția puternică a parcurilor eoliene, de aproape 2.000 MW, care reprezintă circa un sfert din totalul generării naționale, situat peste nivelul consumului la acest moment.
Sursă: Transelectrica
Avaria de sâmbătă dimineață, de la 10:42, a redus brusc și masiv puterea energiei intrate din România în Republica Moldova, de la 1.015 MW la numai 101 MW, din cauza căderii de tensiune de pe Isaccea-Vulcănești-MGRES.
Exportul românesc peste Prut a revenit la puterea de circa 1.000 MW duminică în jurul orei 19:00, potrivit datelor operatorilor de transport și sistem Transelectrica și Moldelectrica.
Sursă: Moldelectrica
″În această după amiază au fost finalizate lucrările de reparație pe LEA Vulcănești - MGRES și aceasta a fost reconectată. De asemenea, aceasta a fost pusă sub tensiune și sincronizată. Un segment al acesteia, aflat pe teritoriul Ucrainei, a fost afectat de chiciură și a cedat în dimineața zilei de sâmbătă, care, alături de alte probleme tehnice apărute în sistemul energetic ucrainean, au declanșat sistemul automat de protecție.
Pănă la conectarea nodului energetic de la MGRES, în ziua de duminică erau importate din România, prin intercoenxiunile de 110 kV în regim de insula, circa 205 MW energie electrică, alte 320 MW fiind tranzitați din România printr-o rută alternativă″, a transmis, sâmbătă Ministerul Energiei al Republicii Moldova.
″Astăzi la ora 14, reparațiile la linia de înaltă tensiune care conectează Ucraina cu Moldova au fost finalizate. Asta adaugă 500 MW de putere, care stabilizeză alimentarea cu energie a sudului țării″, a declarat, tot sâmbătă, ministrul Energiei de la Kiev, Denys Șmihal.
Regiunea Odesa din Ucraina este interconectată cu Republica Moldova prin intermediul a 4 linii de 330 kV, autoritățile de la Kiev neprecizând care dintre ele a fost afectată de avarie.
În România nu au fost probleme în funcționarea sistemului energetic național și nu au fost consemnate întreruperi de alimentare, iar autoritățile de la București, precum și Transelectrica, nu au transmis, cel puțin deocamdată, nicio informare pe această temă.
″Incidentul de astăzi arată cât de importante sunt interconexiunile cu România la care lucrăm în prezent, Bălți - Suceava, Strașeni - Gutinaș și, desigur, Vulcănești - Chișinău. Mulțumim operatorilor de sistem din România și Ucraina pentru intervenții operative și cooperare″, a declarat sâmbătă ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, după restabilirea alimentării cu energie în întreaga Republică Moldova.
Guvernul de la Chișinău a avertizat de mai demult asupra riscurilor implicate de faptul că există o singură linie de conexiune de înaltă tensiune cu România, care traversează și Ucraina, după cum a relatat Profit.ro.
″Un al element de vulnerabilitate este constituit din faptul că linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Isaccea-Vulcănești-MGRES traversează atât teritoriul Ucrainei, cât și stația electrică de pe teritoriul MGRES, aflată în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Prin urmare, acesta reprezintă un element suplimentar de vulnerabilitate, existând riscul întreruperii fluxului de energie electrică de către MGRES.
În cazul în care LEA 400 kV Isaccea-Vulcănești va fi avariată, în special din cauza unor bombardamente, Republica Moldova nu va mai putea importa direct energie electrică din România, fapt care ar determina un deficit de circa 50% din toată cantitatea necesară în sezonul de încălzire. Astfel, construcția și darea în exploatare a LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău reprezintă o prioritate pentru asigurarea securității energetice a țării, construcția acesteia fiind planificată să se realizeze până la sfârșitul anului 2025″, spunea Executivul de la Chișinău.
