Guvernul ocolește Parlamentul și adoptă Strategia energetică prin OUG. Cum se justifică

Guvernul ocolește Parlamentul și adoptă Strategia energetică prin OUG. Cum se justifică
scris joi, 07:30

Guvernul vrea să adopte Strategia energetică națională prin ordonanță de urgență, deși legislația în vigoare prevede că aceasta trebuie aprobată de către Parlament, argumentând, printre altele, că această "scurtătură" este necesară pentru a se evita riscul ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și eventual obligată să plătească amenzi în cadrul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene aflată în desfășurare și demarată în urmă cu 5 ani, legată de autorizarea mai multor microhidrocentrale.

"Prezentul text al Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, reprezintă forma finală a documentului, rezultată în urma evaluării strategice de mediu și obținerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020. În conformitate cu dispozițiile art. 4 alin (1) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort cu consultarea reprezentanților industriei energetice, a organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri, se promovează prin proiect de lege de către Guvern și se aprobă de Parlament. Având în vedere întârzierea în procesul elaborării și stabilirii unei forme finale agreate a Strategiei, urmare și a procesului de consultare publică internă și de consultare transfrontalieră, se impune  adoptarea Strategiei energetice a României prin ordonanță de urgență, pentru a evita consecințele negative", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de OUG de aprobare a Strategiei.

Potrivit documentului citat, printre aceste consecințe negative se numără declanșarea împotriva României, de către Comisia Europeană, a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor prevăzute de art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, de Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, în procesul de autorizare a  17 microhidrocentrale (MHC) din România și care face obiectul Cauzei 2015/4036.

FOTO Controale cu amenzi ale inspectorilor de muncă prin fabrici CITEȘTE ȘI FOTO Controale cu amenzi ale inspectorilor de muncă prin fabrici

"De asemenea, trebuie menționat faptul că neadoptarea unui act normativ , la nivelul ordonanței de urgență și recurgerea la procedura legislativă obișnuită ar determina, ulterior, sesizarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și obligarea la plata unor amenzi și/sau penalități cauzate de imposibilitatea României de solutionare a problemei MHC-urilor", se menționează în nota de fundamentare. În 2015, printr-o scrisoare de punere în întârziere, Comisia Europeană transmitea oficial statului român că a primit mai multe plângeri cu privire la autorizarea și construirea pe scară largă a microhidrocentralelor pe cursurile de apă montane în România, printre altele în siturile Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, ROSCI0087 Grădiștea Muncelului-Ciclovina și ROSCI0126 Munții Țarcu.

Alt risc menționat de Executiv este acela de blocare a accesării fondurilor europene pentru investiții în sectorul energetic, începand cu 1 ianuarie 2021.

Guvernul își mai justifică opțiunea de a adopta Strategia prin OUG prin necesitatea corelării proiectelor de investiții ale operatorilor economici din sectorul energetic, pentru următoarea perioadă, cu obiectivele stabilite prin Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, precum și prin aceea că încadrarea și demararea procedurii de evaluare de mediu pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, în vederea obținerii avizului de mediu și ulterior a aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului, nu poate fi derulată decât după adoptarea Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.

România, printre țările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna octombrie CITEȘTE ȘI România, printre țările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna octombrie

Potrivit notei, Strategia energetică are opt obiective strategice fundamentale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2020-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030:
• 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;
• 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;
• 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectivele Strategiei sunt asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii, energie curată și eficiență energetică, modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare, protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice, realizarea de piețe de energie competitive, creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane calificate, obținerea statutului de furnizor regional de securitate energetică și creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

"Conform viziunii și celor opt obiective fundamentale ale Strategiei, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea proiectelor de investiții în sistemul energetic românesc. Producerea de energie electrică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, trecerea de la combustibilii fosili solizi la gaze naturale, producerea de energie din surse regenerabile de energie și punerea în valoare a resursei nucleare reprezintă investiții prioritare pentru sectorul energetic românesc, care împreună cu investițiile în digitalizarea rețelelor, în stocare, utilizarea hidrogenului și în măsurile de eficiență energetică, vor contribui la atingerea obiectivelor fundamentale strategice de interes național menționate mai sus", se mai precizează în document.

Proiectul Strategiei energetice naționale estimează că investițiile necesare în perioada 2021-2030 (valori cumulative) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor și măsurilor adoptate în sectorul energetic (producere, transport, distribuție energie electrică) vor fi în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro.

viewscnt
Afla mai multe despre
strategia energetica nationala
infringement comisia europeana microhidrocentrale rauri de munte
fonduri ue investitii in energie