Parlamentul poate prelua de la Guvern ultimul cuvânt în politica energetică a României, inclusiv în lupta contra schimbărilor climatice

Parlamentul poate prelua de la Guvern ultimul cuvânt în politica energetică a României, inclusiv în lupta contra schimbărilor climatice
scris 2 iun 2020

Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice sunt adoptate de către Parlament, prin lege.

Legislația națională în vigoare, respectiv Legea energiei, stipulează că Strategia energetică se elaborează de către ministerul de resort și se aprobă de către Guvern, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri. Proiectul legislativ menționat păstrează aceste prevederi, însă adaugă că, după aprobarea de către Guvern, Strategia este adoptată de către Parlament, prin lege.

Obligația de elaborare a unui Plan Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice nici nu este prevăzută direct de legislația națională, ci numai de cea europeană, prin Regulamentul UE nr. 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

Ucă - Inspecția Muncii: amenzi în valoare de 2 milioane de euro și peste 4.000 de acțiuni de verificare CITEȘTE ȘI Ucă - Inspecția Muncii: amenzi în valoare de 2 milioane de euro și peste 4.000 de acțiuni de verificare

Inițiatorii proiectului de act normativ vor să introducă în Legea energiei prevederea potrivit căreia "Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice pentru 2021-2030 se elaborează de ministerul de resort și Ministerul Mediului, în baza strategiei energetice, se aprobă de Guvern, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri și se adoptă de către Parlament, prin lege".

De ce este important: Ambele documente sunt de cea mai mare importanță strategică pentru politicile energetice ale României și nu numai, iar adoptarea lor prin lege ar întări constrângerea juridică impusă tuturor entităților implicate în implementarea lor. Implicarea Parlamentului ar putea pune și probleme de natură constituțională, privind separarea puterilor în stat, dat fiind că, în prezent, Strategia energetică se aprobă de către Guvern prin Hotărâre, adică printr-un act administrativ.

Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice trebuie să includă, de exemplu, ținta asumată de România în ceea ce privește ponderea procentuală a energiei din surse regenerabile în totalul consumului, ceea ce implică atât politici de sprijin și subvenționare a producției de energie verde, cât și de închidere a celor mai poluante unități de producție de energie, cele pe cărbune, cu implicații majore atât sociale (locuri de muncă), cât și în privința securității alimentării cu electricitate.

Boeing va elimina peste 12.000 de locuri de muncă din Statele Unite, din cauza impactului pandemiei de coronavirus CITEȘTE ȘI Boeing va elimina peste 12.000 de locuri de muncă din Statele Unite, din cauza impactului pandemiei de coronavirus

De altfel, 4 dintre cei 5 inițiatori ai proiectului de lege (Florin Cârciumaru, Mihai Weber și Gheorghe Marin de la PSD, plus independentul Scarlat Iriza, fost la PDSR, PSD, UNPR, PMP și ALDE) sunt toți parlamentari de Gorj, unde printre cei mai mari angajatori este Complexul Energetic Oltenia, companie de stat care se confruntă cu mari probleme financiare din cauza costurilor imense cu achiziția certificatelor CO2 impuse de legislația UE de combatare a schimbărilor climatice. Extrem de problematică este și situația celuilalt mare producător de profil, Complexul Energetic Hunedoara.

"Pentru a se putea realiza planurile de dezvoltare ale tuturor actorilor din piața de energie (producători, transportatori, distribuitori, furnizori), precum și demersurile companiilor în vederea realizării programelor de investiții, inclusiv în zona investițiilor de mediu asumate de România și conforme trendului european, este necesară o stabilitate și predictibilitate legislativă. Aceasta cu atât mai mult cu cât România are un mix energetic echilibrat și diversificat, bazat, în principal, pe resurse energetice interne, precum cărbunele, petrolul, gazele naturale, potențial hidroenergetic, uraniu. România a investit și a susținut dezvoltarea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană, energia solară, biomasa și energia produsă în cadrul microhidrocentralelor. Actualul mix energetic poate să asigure în situații critice, cauzate fie de fenomene meteo extreme, fie din motive operaționale, un grad rezonabil de securitate energetică, atât la nivel național, cât și regional", se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a Legii energiei.

Guvernul a trimis inițial la Bruxelles, la finalul lui 2018, un draft al Planului Național Integrat Energie-Schimbări Climatice, unde ținta națională propusă de România pentru anul 2030 pentru energia regenerabilă era de 27,9%. În iunie 2019, Comisia Europeană a trimis autorităților române un răspuns în care arată că această țintă este prea mică, iar obiectivul României ar trebui să fie 34%. Ultima variantă propusă de România prevede o țintă de 30,7%, după o propunere intermediară de 30,5%, însă decizia finală nu a fost încă luată.

Fitch estimează o contracție a PIB mondial de 4,6%, față de 3,9% cât preconiza în urmă cu o lună CITEȘTE ȘI Fitch estimează o contracție a PIB mondial de 4,6%, față de 3,9% cât preconiza în urmă cu o lună

În toamna anului trecut, mai mulți înalți oficiali de la nivelul Guvernului și din sectorul energetic declarau public România nu își poate permite să renunțe rapid la producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru îndeplinirea obiectivelor europene de combatere a efectelor schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de CO2, întrucât acest lucru ar pune în pericol securitatea energetică a țării.

Anterior, în august 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, a declarat că ministerul nu a agreat formula după care Comisia Europeană a calculat necesitatea ca România să își majoreze ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate prevăzută de proiectul de Plan Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 și chiar a ironizat "limbajul de lemn" utilizat de Comisie în acest sector de activitate.

"În decembrie anul trecut, absolut toate țările din UE și-au depus câte un proiect de plan. Comisia Europeană a strâns din aceste proiecte toate dorințele și putințele țărilor, a comparat cu ce ar fi vrut ea să obțină și a constatat că e mai puțin. Atunci a început să facă niște repartiții, după o formulă pe care noi nu am agreat-o, dar, mă rog, sunt repartiții inițiale. Aceste repartiții inițiale, fiecare țară le ia, le citește și le discută, după care vine și negociază cu Comisia Europeană. Noi am început aceste negocieri și le-am început chiar serios. La sfârșitul negocierilor, o să vedeți că toată lumea a negociat, că așa se întâmplă. Dar, în principiu, lucrurile sunt pe calea cea bună, după părerea mea, iar în final va trebui să agreem niște cifre, cifre pe care să le trecem și noi în Planul Național", a spus atunci Anton Anton.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
combatere schimbari climatice
certificate emisii co2
green deal
plan national integrat energie schimbari climatice
strategia energetica nationala
energie regenerabila
energie pe baza de carbune