INFOGRAFICE Criza gazelor. Prețul pe BRM a ajuns de 2 ori mai ridicat decât cel din ofertele concurențiale. Experții avertizează că poate depăși nivelul de 1.000 lei/MWh

INFOGRAFICE Criza gazelor. Prețul pe BRM a ajuns de 2 ori mai ridicat decât cel din ofertele concurențiale. Experții avertizează că poate depăși nivelul de 1.000 lei/MWh
scris 6 oct 2021

Prețul gazului cu livrare în ziua următoare, joi, și cel pentru luna următoare, noiembrie, a ajuns miercuri la 650 lei/MWh pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), de unde este cumpărat de furnizorii autohtoni, dublu față de cel prezent în în cele mai bune oferte disponibile pe piață și de peste 6 ori mai ridicat decât cel din contractele concurențiale semnate în a doua parte a anului trecut. Experții avertizează însă că prețul gazului poate depăși 1.000 lei/MWh.

Ce se va întâmpla pe piața de energie va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro Oil&Gas, organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas și Federatia Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Videoconferința, programată pentru 19 octombrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV. Detalii AICI

În dimineața zilei de miercuri, 90 de MWh cu livrare în luna noiembrie s-au cumpărat la un preț de 650 lei/MWh (131,35 euro/MWh), același preț cu care s-au achiziționat și 100 MWh cu livrare în ziua de joi.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, prețul pentru ziua următoare, de joi, a explodat la 143,86 euro/MWh, după ce marți se situase la 110,56 euro/MWh. Prețul gazului pentru noiembrie s-a majorat la rândul său, de la 116,6 euro/MWh, prețul mediu de închidere al zilei de marți, la 123 euro/MWh.

Marți au fost efectuate 2 tranzacții cu gaz cu livrare în primul trimestru al anului viitor, una de 13,5 GWh la un preț de 544,2 lei/MWh (110 euro/MWh) și una de 9 GWh la un preț de 570,3 lei/MWh (115 euro/MWh). La cele 2 licitații au participat 12 furnizori. Comparativ, pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, ultima tranzacție cu acest tip de produs s-a efectuat marți la un preț de 118 euro/MWh.

UTILBEN, povestea unei afaceri de familie care a devenit o companie de succes CITEȘTE ȘI UTILBEN, povestea unei afaceri de familie care a devenit o companie de succes

Tot două tranzacții au fost efectuate și pe piața forward pentru luna următoare (noiembrie), una de 1,5 GWh la un preț de 500 lei/MWh (100 euro/Wh) și una de 3 GWh la un preț de 550 lei/MWh (111 euro/MWh). La cele 2 licitații au participat 19 furnizori. Comparativ, pe bursa austriacă CEGH, ultima tranzacție cu acest tip de produs s-a efectuat la un preț de 116 euro/MWh.

Contrar opiniilor oficialilor români, care susțin că prețul pentru anul viitor va cobora la nivelul din 2019, licitația de marți pentru iarna următoare (2022-2023) s-au încheiat la un preț în creștere cu 33% față de precedenta. Astfel, pe această piață s-au încheiat 3 tranzacții, cel mai redus preț fiind de 279 lei/MWh, iar cel mai ridicat de 291,1 lei/MWh.

Valorile la care se tranzacționează gazul pe termen scurt și mediu pe BRM sunt net superioare celor cuprinse în cele mai bune oferte concurențiale de pe comparatorul ANRE, care aparțin E.ON, Premier Energy și Enel.

Și mai important, sunt de cel puțin 5 ori peste cele din contractele concurențiale semnate în a 2-a parte a anului trecut, când existau oferte inferioare prețului de 100 lei/MWh.

Ceea ce înseamnă că, cel puțin în această iarnă, micii furnizori vor fi nevoiți să vândă gaze către consumatorii finali sub prețul de achiziție. Asta dacă nu modifică unilateral contractele și nu la orice preț, ci la unul de 5 ori mai ridicat, caz în care riscă să rămână fără clienți, care vor migra probabil către marii furnizori. Alternativa este falimentul.

Evoluția volumelor și cotațiilor spot pe BRM

Evoluția volumelor și cotațiilor spot pe BRM

Marii furnizori sunt mai flexibili, având de obicei contracte bilaterale semnate din timp cu producătorii sau cu intermediarii Gazprom, la prețuri mai reduse. În plus, aceștia au și obiceiul de a înmagazina gaze pentru iarnă.

SURPRIZĂ în PNRR-ul aprobat de Bruxelles: România s-a angajat să renunțe la încălzirea cu lemne CITEȘTE ȘI SURPRIZĂ în PNRR-ul aprobat de Bruxelles: România s-a angajat să renunțe la încălzirea cu lemne

“Analizând tranzacțiile efectuate pe BRM, inclusiv în ultimele două zile, prețul gazelor tranzacționate pe bursă, cu livrare în trimestrul 1 2022, poate atinge în iarnă valori cuprinse între 762 – 1074 lei/MWh. Atingerea acestui nivel al prețului, exact în ziua în care autoritățile române declarau că au găsit soluția rezolvării facturilor mari la gaze, arată că în loc să eliminăm cauzele care determină aceste creșteri ale prețului, ne orientăm doar asupra efectelor. În fapt, fără a înlătura situația de criză legată de lipsa gazelor în iarnă și care alimentează panică, aceste evoluții inimaginabile ale prețului gazelor din această iarnă, vor continua”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit unor calcule efectuate de Profit.ro, producția internă și extragerile din depozite ar putea acoperi doar 60% din consumul intern în această iarnă, fiind necesar un import de 40% din consumul intern pentru a nu se ajunge la întreruperea marilor consumatori industriali.

Prețurile gazelor naturale (și ale celorlalte resurse primare) au explodat în întreaga lume ca urmare a majorării cererii în urma repornirii economiilor mondiale și a politicilor băncilor centrale de majorare a masei monetare pentru susținerea diferitelor programe de stimulare a creșterii economice (New Deal-uri) legiferate de guvernele din întreaga lume.

În plus, Europa s-a confruntat cu o iarnă mai lungă, sezonul de extracție a gazelor naturale din depozite prelungindu-se cu peste o lună peste perioada normală. Reluarea injectării gazelor în depozitele europene, inclusiv din România, a fost una lentă, gradul de umplere al acestora aflându-se în prezent la minimul ultimilor ani. Drept urmare, o presiune suplimentară pe preț a venit și din faptul că cererea de gaze a fost nu numai pentru consum, ci și pentru depozitare.

Tot în ultimii 2 ani, producția europeană de gaze s-a redus considerabil, Norvegia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie închizând, la presiunea campaniilor ecologiste, mai multe zăcăminte. România, al doilea producător de gaze din UE după retragerea Marea Britanii, s-a confruntat și ea cu o scădere naturală a producției de 10%. Importurile de gaze rusești nu au putut compensa creșterea cererii, ca urmare a repornirii economilor post-Coronavirus, a iernii mai lungi și a deficitului de înmagazinare, nici reducerea producției europene sau majorarea cererii de gaz natural lichefiat, dar și rusesc, de pe piețele asiatice. În plus, este încă așteptată unda verde pentru gazoductul Nord Stream 2.

viewscnt
Afla mai multe despre
preț
gaze
brm
cegh