INFOGRAFICE Alimentarea cu gaze, și nu prețurile, poate fi principala problemă a României în ipoteza unei ierni geroase

INFOGRAFICE Alimentarea cu gaze, și nu prețurile, poate fi principala problemă a României în ipoteza unei ierni geroase
scris 31 aug 2021

În pofida opiniei publice majoritare, prețurile ridicate ale gazelor s-ar putea să nu fie cea mai importantă problemă a României din această iarnă, ci însăși alimentarea. Și asta pentru că, în eventualitatea unei ierni mai geroase, în condițiile actualului declin al producției interne, de aproximativ 10% anual, dar și al nivelului scăzut de depozitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel regional sau național, România ar putea avea nevoie de importuri de peste 235 GWh/zi. Iar această cantitate ar putea să nu fie disponibilă sau ar putea depăși capacitatea tehnică efectivă de import, mai ales în condițiile conflictului rece ruso-ucrainean și finalizării prelungirii TurkStream din Bulgaria.

La începutul lunii ianuarie 2017, ultima perioadă geroasă din România, consumul era de 755 GWH/zi, acoperit din producția internă (aproape 300 GWh/zi), din retrageri din depozite (280 GWh/zi) și din importuri (175 GWh/zi).

Dacă ar urma o perioadă la fel de geroasă ca cea din 2017, cu minime de -25 grade Celsius, necesarul de import al României va fi mai mare decât cel din urmă cu 3 ani, ca urmare a scăderii naturale a producției.

În prezent, producția zilnică este de doar aproximativ 240 GWh/zi, în scădere cu 60 GWh/zi decât cea din 2017. Scăderea producției ar putea fi compensată prin extrageri mai mari din depozite, însă practic recordul maxim zilnic de extracție din depozite înregistrat în România a fost de 281 GWh/zi.

Peste 10.000 de români au reclamat la ANRE nereguli la facturile de curent și gaze. Ce amenzi a dat instituția CITEȘTE ȘI Peste 10.000 de români au reclamat la ANRE nereguli la facturile de curent și gaze. Ce amenzi a dat instituția

Lăsând la o parte faptul că înmagazinarea autohtonă se află la un nivel redus, cu greu va putea fi extrasă zilnic din depozite o cantitate mai mare și numai pentru o zi-două, după care presiunea va scădea, iar fluxul la fel.

INFOGRAFICE Alimentarea cu gaze, și nu prețurile, poate fi principala problemă a României în ipoteza unei ierni geroase

Cu alte cuvinte, la o perioadă geroasă similară celei din 2017, rezultă că România ar avea nevoie de un import de aproximativ 235 GWh/zi. Iar recordul din ultimii ani de importuri zilnice de al României, înregistrat pe 4 martie 2018, de 193 GWh/zi, este departe de această cifră.

INFOGRAFICE Alimentarea cu gaze, și nu prețurile, poate fi principala problemă a României în ipoteza unei ierni geroase

În prezent, cel puțin teoretic, potrivit Transgaz, România poate importa cantități mult mai ridicate de gaze. Capacitățile de import raportate de Transgaz pentru 31 decembrie 2021 sunt de 155,89 GWh/zi prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, de 27,54 GWh/zi prin cel de la Giurgiu-Ruse (tot cu Bulgaria), și de 77,53 GWh/zi prin cel de la Csanádpalota (de la granița cu Ungaria). În total 260 GWh/zi, care ar putea acoperi necesarul de 235 GWh dintr-o zi geroasă.

Rezervarea de capacitate de import în punctul de interconectare Negru Vodă (Bulgaria)

Rezervarea de capacitate de import în punctul de interconectare Negru Vodă (Bulgaria)

E adevărat că teoretic mai există capacități uriașe, de 800 GWh/zi, prin cele 3 puncte de intrare de la Isaccea, însă firele 2 și 3 nu sunt conectate la sistemul național, iar prin firul 1 în acest an n-a mai intrat niciun mc de gaz din Ucraina, fluxul fiind inversat în urma deciziei Gazprom de alimentare a Balcanilor prin nou-construita conductă TurkStream și renunțarea la Ucraina ca țară de tranzit. În plus, potrivit unor surse din piață, ucraineni au început deja dezmembrarea conductelor 2 și 3 din fostul coridor transbalcanic, ceea ce înseamnă că mai este disponibil doar firul 1, folosit însă și ca punct de intrare în Negru Vodă.

INFOGRAFICE Cum au evoluat prețurile mașinilor electrice, raportat la subvenții, în ultimul deceniu: în China au scăzut, în Europa și SUA au crescut CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE Cum au evoluat prețurile mașinilor electrice, raportat la subvenții, în ultimul deceniu: în China au scăzut, în Europa și SUA au crescut

Însă, dincolo de capacități, rămâne problema disponibilității gazului, atât intern, ca urmare a declinului producției și nivelului scăzut de depozitare, cât și extern.

În ceea ce privește cei 155,89 GWh/zi care ar putea fi aduși prin Negru Vodă totul depinde de decizia Gazprom de a folosi sau nu în continuare fostul coridor transbalcanic ca rută pentru o parte din gazul adus prin TurkStream, după finalizarea prelungirii noului gazoduct din Bulgaria, programată, odată cu terminarea interconectorului Serbia-Ungaria, pentru 1 octombrie 2021. De la acea dată, fluxul gazelor rusești către Ungaria, care tocmai a semnat un nou contract pe 15 ani cu Gazprom, se va muta de pe ruta românească pe ruta Bulgaria-Serbia-Ungaria.

Rezervarea de capacitate de import în punctul de interconectare Csanadpalota (Ungaria)

Rezervarea de capacitate de import în punctul de interconectare Csanadpalota (Ungaria)

În prezent, capacitatea rezervată în punctul Negru Vodă de unul dintre cei doi intermediari prin care Gazprom aduce gaze în România, Imex Oil, este de 130 GWh, și este valabilă, coincidență sau nu, până pe 1 octombrie, exact data la care ar trebui să devină funcțională ruta bulgaro-sârbă. După acea data, capacitatea rezervată ferm în Negru Vodă este de 0 GWh/zi, ceea ce ar putea să sugereze că Gazprom nu ar avea de gând, deocamdată, să mai utilizeze fostul coridor transbalcanic.

în ceea ce privește Giurgiu-Ruse, capacitatea sa este limitată, de doar 27,54 GWh, și n-ar putea compensa intrările de gaz prin Negru Vodă.

INFOGRAFICE Alimentarea cu gaze, și nu prețurile, poate fi principala problemă a României în ipoteza unei ierni geroase

Și reluarea importurilor din Ungaria (în prezent, România este exportator net în raport cu statul vecin) este discutabilă, acestea depinzând în primul rând de finalizarea TurkStream și Nord Stream 2 și de gradul de umplere a depozitelor din Europa. Însă, în eventualitatea în care nu va mai curge gaz prin Negru Vodă, capacitatea de 77,53 GWh/zi va fi insuficientă și va fi efectuată evident la un preț mai ridicat, fiind necessară plata tarifelor de transport din Bulgaria, Serbia și Ungaria, chiar dacă gazul va proveni tot din TurkStream (sau Nord Stream 2, dacă va deveni funcțional în acest timp).

În plus, în prezent, depozitarea în Europa se situează la nivelul minim al ultimilor 6 ani, fiind înmagazinați doar 720 TWh sau 64,75% din capacitatea totală. La aceeași dată a ultimilor 2 ani, în Europa era înmagazinată o cantitate mai mare cu aproximativ 300 TWh, și anume 1.000 TWh sau 91% din capacitatea totală.

ULTIMA ORĂ Serinus Energy, controlată de miliardarul Kulczyk, sistează brusc finalizarea sondei Sâncrai-1 din Satu Mare. Acțiunile cad abrupt CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Serinus Energy, controlată de miliardarul Kulczyk, sistează brusc finalizarea sondei Sâncrai-1 din Satu Mare. Acțiunile cad abrupt

Nici regiunea nu stă mai bine, cu excepția Ungariei. Astfel, Austria are depozitați doar 41,68 TWh sau 43,65% din capacitatea totală, cantitate de peste 2 ori mai redusă decât cea înregistrată la această dată în ultimii 2 ani, când erau depozitați 85-90 TWh.

INFOGRAFICE Alimentarea cu gaze, și nu prețurile, poate fi principala problemă a României în ipoteza unei ierni geroase

În ceea ce privește Ungaria, aceasta are înmagazinați 52,21 TWh sau 74,77% din capacitatea totală de depozitare, mult sub nivelul de 90% din capacitatea de depozitare pe care o avea ocupată la finalul lunii august din 2020 sau 2019.

FOTO Compania canadiană Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold) se duce la bursa din Londra cu zăcământul aurifier din România CITEȘTE ȘI FOTO Compania canadiană Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold) se duce la bursa din Londra cu zăcământul aurifier din România

În prezent, în depozitele din România sunt înmagazinați 19,14 TWh (58,02% din capacitatea totală de depozitare), cifră net inferioară celei înregistrate la aceeași dată în 2020 (28,18 TWh sau 85,43% din capacitatea totală) sau 2019 (23,83 TWh sau 72,23% din capacitatea totală).

INFOGRAFICE Alimentarea cu gaze, și nu prețurile, poate fi principala problemă a României în ipoteza unei ierni geroase

În total, înmagazinarea la nivel regional (Austria, România și Ungaria) se află la cel mai redus nivel din ultimii 6 ani, de doar 113 TWh, cu 2,5 TWh sub precedentul record negativ, din 25 august 2018.

Iar cum o iarnă grea ar lovi nu numai România, ci foarte probabil și Austria și Ungaria, dat fiind actualul nivel de depozitare din regiune este puțin probabil ca prin granița de vest, prin Csanádpalota, să mai poată intra în România cei 77,53 GWh/zi reprezentând întreaga capacitate de import pentru acea zi în cazul în care problemele privind Nord Stream 2 nu vor fi rezolvate.

viewscnt
Afla mai multe despre
iarna
gaze
import
depozite
ue
ungaria
rusia
bulgaria
austria