INFOGRAFICE Ungaria nu se mai alimentează cu gaz rusesc prin România. Va mai exporta Gazprom prin Negru Vodă?

Gazul rusesc destinat alimentării Ungariei nu mai tranzitează România de la 1 septembrie, această rută urmând a fi probabil înlocuită cu cea sârbă. Până la finalul lunii august, aproximativ 50 GWh/zi din cei 130 GWh/zi intrați în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă ajungeau în rețeaua de transport maghiară prin punctul de la Csanádpalota.

Odată cu sistarea ieșirilor de gaze către Ungaria, s-au diminuat și intrările de gaze din Bulgaria, de la 130 GWh/zi la 75 GWh/zi, ceea ce confirmă faptul că rușii și maghiarii au folosit în perioada aprilie-august România ca țară de tranzit și infirmă acuzațiile venite din partea producătorilor autohtoni că traderii achiziționau gaze prin GRP (Gas Release Program) pentru a le exporta în Ungaria.

De obicei, în momentul stopării exportului către Ungaria, în câteva zile fluxul era inversat și începeau importurile de gaze din statul vecin. Numai că, în prezent, prețul spot al gazului tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) se situează în continuare cu 1,5-2 euro sub cel comercializat pe bursa similară de la Budapesta (CEEGEX).

CITEȘTE ȘI Fapte bune făcute de Profi

Prețul gazului pentru ziua următoare (8 septembrie) era de 51,15 euro/MWh pe BRM și de 52,81 euro/MWh pe CEEGEX.

Acest lucru confirmă faptul că decizia de stopare a fluxurilor către statul vecin nu este fundamentată pe prețuri, ci este o decizie geostrategică a rușilor și maghiarilor.

De altfel, în momentul anunțării semnării unui acord pe 15 ani cu Gazprom, oficialitățile maghiare au anunțat că anual 3,5 miliarde metri cubi de gaz rusesc vor fi importați prin Serbia, iar un alt miliard metri cubi prin Austria.

În mod sigur, România nu va mai exporta, ci importa gaz în această iarnă din Ungaria, prin punctul de interconectare de la Csanádpalota, cu o capacitate de 77,53 GWh/zi.

Problema este dacă va importa și prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, cu o capacitate de 155,89 GWh/zi. Deocamdată, rezervările de capacitate din acest punct începând cu 1 octombrie, data la care este anunțată lansarea prelungirii TurkStream în Bulgaria și Serbia, sunt inexistente.

Dacă Gazprom decide să închidă fostul coridor transbalcanic, România ar putea avea o problemă de alimentare cu gaze în această iarnă. Într-o zi geroasă, după calculele Profit.ro, România ar putea avea nevoie de importuri de 235 GWh, iar prin punctele de interconectare de la Csanádpalota (capacitate de 77,53 GWh/zi) și Giurgiu-Ruse(capacitate de 27,54 GWh/zi), va putea importa doar 105,07 GWh/zi.

Mutarea tranzitului gazului rusesc către Ungaria prin Bulgaria și Serbia ar fi o veste proastă și pentru Transgaz, care încasa tarife de rezervare capacitate și de transport pentru cei 50 GWh/zi care intrau din Bulgaria și apoi ieșeau în Ungaria.