Acționarii Complexului Energetic Oltenia, controlat de statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni, au numit, luni, doi membri noi în Consiliul de Supraveghere al companiei, în locul Simonei Fătu și al lui Constantin Jujan, care s-au retras de pe pozițiile respective pe 20 septembrie, după ce fuseseră numiți oficial în funcții cu doar câteva zile înainte.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În locul lor au fost numiți Cristina Micu, director executiv la firma de consultanță în energie SubWatt Energy Consulting SRL, înființată anul acesta, fost director de tranzacționare la traderii de energie Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, subsidiare locale ale grupului elvețian Alpiq, și Valentin Cudric, manager de proiect la fondul de private equity Axxess Capital condus de Horia Manda și fost director de investiții la UTI Grup.
Ca și în cazul celor retrași, numirea celor doi noi membri s-a făcut în urma unui proces de selecție și recrutare derulat de consorțiul de firme de head-hunting Pricewaterhouse Coopers Tax Advisors & Accountants și George Butunoiu Group, în baza OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a companiilor de stat.
CITEȘTE ȘI Asigurătorii resping calculele privind prețul RCA: Daunele pot fi plătite la câțiva ani de la încasarea primelor Simona Fătu, fost vicepreședinte și membru al directoratului Volksbank România, în prezent președinte al CA-ului Societății Naționale a Sării (Salrom), și Constantin Jujan, fost director general al Companiei Naționale a Huilei și al Complexului Energetic Hunedoara, fuseseră numiți membri ai CS de la CE Oltenia pe 15 septembrie. Ulterior, însă, pe 20 septembrie, au anunțat că nu acceptă numirile.
A doua zi, pe 21 septembrie, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara că are semne de întrebare în legătură cu aceste decizii.
"Oamenii se înscriu pe liste, mai sunt și recrutați, ca după aceea să se retragă. Îmi ridică și mie niște semne de întrebare. Efectiv este o chestie de seriozitate. Avem un recrutator extern, o firmă reputabilă, are și o responsabilitate. Nu e o chestiune făcută în interiorul ministerului. Dacă stiu că pe liste avem oameni care de fapt nu vor să vină cu adevărat chiar am o problemă. Vii și spui, domnule, nu mă mai interesează, mi-am găsit alt job, alte obligații. Când cineva se retrage la o săptămână după ce noi am anunțat AGA, asta ridică un semn de intrebare. Dar fiecare are motivele lui", spunea Grigorescu.
CITEȘTE ȘI Producția internă de lapte a crescut cu 5,6% în primele opt luni, iar importurile cu 37,3% Dintre cei doi noi membri ai Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia, cea mai mare experiență în domeniul energetic o are Cristina Micu, care și-a început cariera în anii ’90 ca inginer la Electrica. Ulterior, a început să se ocupe de activitatea de trading de energie a companiei controlate pe atunci integral de stat, ajungând până în fruntea departamentului de tranzacționare.
Din decembrie 2009, a ocupat mai multe poziții executive de top în cadrul subsidiarelor din România ale grupului elvețian Alpiq, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, pe partea de trading de energie, fiind senior originator manager și sales and purchasing energy manager. În decembrie anul trecut a plecat de la Alpiq, iar în prezent este director executiv la firma de consultanță în energie SubWatt Energy Consulting SRL, înființată anul acesta. Cristina Micu este și membru în Comitetul Director al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
Valentin Cudric, al doilea membru nou al CS al CE Oltenia, este manager de proiect la fondul de private equity Axxess Capital condus de Horia Manda și a mai fost director de investiții la UTI Grup, NBGI Private Equity, EFG Eurobank Finance (fosta Capital SA), precum și consultant la banca londoneză Charterhouse Bank și inginer la firma românească de construcții pentru industria de petrol și gaze CIPROM SA Pitești.
CITEȘTE ȘI Rata anuală a inflației a coborât în septembrie la -0,6%, ca urmare a ieftinirii alimentelor Alpiq RomIndustries și Alpiq RomEnergie sunt fostele companii românești de furnizare și trading de energie electrică Buzmann Industries și Ehol Distribution, preluate în 2009-2010 de grupul elvețian Alpiq. În 2010, după finalizarea preluării celor două companii, Alpiq a devenit cel mai mare furnizor de pe piața concurențială din România, destinată marilor consumatori industriali, cu o cotă de piață de 12%. Buzmann Industries și Ehol Distribution au fost înființate de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, Ehol Distribution formându-se prin desprindere din firma Energy Holding, și s-au numărat printre principalii beneficiari de contracte extrem de avantajoase cu Hidroelectrica, speță care a dus la încetățenirea publică a expresiei "băieții deștepți din energie".
Potrivit News.ro, compania Energy Holding, controlată de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, a fost pusă sub acuzare la finalul lunii trecute de către procurorii Parchetului Curții de Apel București, pentru delapidare și evaziune fiscală, printre acuzații fiind și achiziția de terenuri la prețuri supraevaluate de la omul de afaceri Said Baaklini și de la o altă persoană. De asemenea, fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, este cercetată de DNA încă de anul trecut, fiind acuzată că, în 2010, a pretins cinci milioane de dolari de la Bogdan Buzăianu, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea unui contract cu Hidroelectrica.
În prezent, la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington este arbitrat un litigiu declanșat în 2014 de către grupul elvețian Alpiq împotriva statului român. Elvețienii au reclamat la ICSID faptul că, în 2012, la intrarea în insolvență a Hidroelectrica, contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries ar fi fost reziliate unilateral în mod ilegal.
În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuza că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, care deține peste 80% din acțiunile Hidroelectrica, prin Ministerul Energiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția în 1993, dar și Tratatul privind Carta Energiei, ratificat de România în 1997.
CITEȘTE ȘI INS a revizuit în urcare creșterea economică a României din 2014, de la 3% la 3,1% Hidroelectrica a cerut prima oară intrarea în insolvență în iunie 2012, iar ulterior, în august, administratorul judiciar a reziliat unilateral mai multe contracte de vânzare de energie pe termen lung semnate cu firme de trading, contracte considerate păguboase pentru companie și pentru statul român, din cauza prețului de vânzare, considerat a fi mult sub cel al pieței. Printre contractele reziliate se numărau și cele cu Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie, derulat între 2008 și 2012, a condus la prejudicii de 427,24 milioane lei, iar cel cu Alpiq RomIndustries, valabil între 2006 și 2012 – de 422,03 milioane lei, se arată în documentul citat.
"Analizând prețurile contractuale din fiecare dintre contractele bilaterale în parte, comparativ cu valoarea prețului mediu anual al Pieței Zilei Următoare (PZU), din calculele furnizate de Hidroelectrica rezultă că, doar în perioada 2006 - 31 mai 2012, Hidroelectrica a suferit pierderi semnificative, de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,1 miliarde euro). Diferența dintre valoarea prețului mediu anual al Pieței Zilei Următoare (PZU) și valoarea contractuala a prețului energiei livrate Alpiq RomIndustries a generat, doar în perioada 2006 - 31 Mai 2012, o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei. În cazul Alpiq RomEnergie, diferența dintre valoarea prețului mediu anual al Pieței Zilei Următoare (PZU) și valoarea contractuală a prețului energiei livrate a generat în perioada 2008 - 31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 427.247.548 lei", se afirmă în raport.
Traderii au contestat în justiție rezilierea contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, însă toate acțiunile lor au fost respinse de instanțele românești.
CITEȘTE ȘI VIDEO Un angajat Burger King îndepărtează cu mănuși pentru cuptor un telefon Galaxy Note 7 fumegând. Samsung oprește definitiv producția Pe de altă parte, tot în iunie 2015, Comisia Europeană a decis, în urma finalizării unei investigații declanșate în aprilie 2012 la solicitarea Fondului Proprietatea, că mai multe contracte de vânzare de energie semnate de Hidroelectrica cu firme de trading și clienți industriali, inclusiv cele cu subsidiarele Alpiq, în care se suspecta favorizarea ilegală a cumpărătorilor, nu au reprezentat ajutoare de stat.
"După ce a comparat prețurile înscrise în contractele respective cu prețurile unor contracte cu amănuntul încheiate la nivel bilateral, comparabile pe piața energiei electrice nereglementate, Comisia Europeană a constatat că fie au fost încheiate contracte în condițiile pieței sau, în cazul în care tarifele au fost sub nivelul pieței, că statul român nu a putut fi considerat responsabil pentru tarifele acordate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre contractele de vânzare care au făcut obiectul examinării nu a implicat un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene", se arăta într-un comunicat al CE de atunci.
Astfel, analiza a arătat că Hidroelectrica a practicat prețuri conforme pe deplin cu prețul de referință de pe piață în raport cu clienții industriali ArcelorMittal și Alro, precum și cu traderii de energie electrică Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT, Electrica, Electromagnetica, Energy Holding și Euro-Pec.
În ianuarie anul acesta, Consiliul Concurenței a sancționat Hidroelectrica și pe zece dintre partenerii săi contractuali cu amenzi în valoare totală de 165.843.604 lei (aproximativ 37 milioane euro) pentru încheierea unor înțelegeri anticoncurențiale pe piața producerii și comercializării de energie electrică, potrivit unui comunicat de atunci al autorității de concurență.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Parchetul a cerut judecătorilor CC ca excepțiile ridicate de bănci pentru Legea dării în plată să fie acceptate. Argumentele Parchetului Hidroelectrica a fost amendată cu 20.436.271 lei (circa 4,6 milioane de euro), în timp ce partenerii săi au primit următoarele sancțiuni: Alpiq Romindustries - 21.728.026 lei (aproximativ 4,8 milioane de euro), Alpiq Romenergie - 87.821 lei (circa 20.000 de euro), Alro - 21.238.719 lei (aproape 4,7 milioane de euro), Electrocarbon - 864.203 lei (aproximativ 193.000 euro), Electromagnetica - 9.021.308 lei (circa 2 milioane de euro), Elsid - 2.553.868 lei (aproximativ 570.000 euro), Energy Financing Team (Switzerland) - 71.374.436 lei (aproape 16 milioane de euro), Energy Holding - 12.359.852 lei (aproximativ 2,8 milioane de euro), Luxten Lightning Company - 5.454.150 lei (aproape 1,2 milioane de euro) și Menarom PEC (EURO PEC) - 724.950 lei (circa 162.000 de euro).
Consiliul Concurenței mai arăta, în ianuarie, că din investigația sa a reieșit și că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica și-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuție, coordonându-și comportamentul concurențial și stabilind condițiile de tranzacționare.
Astfel, firmele Energy Holding, Alpiq Romindustries și Alpiq Romenergie și-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condițiile de tranzacționare, inclusiv prețurile aferente. Același comportament a fost constatat și în cazul Elsid și Electrocarbon, existând dovezi privind stabilirea în comun a condițiilor contractuale cu Hidroelectrica.
"Prin încheierea acestor contracte, a fost distorsionată concurența pe piața comercializării energiei electrice, intenția părților fiind de a-și consolida poziția și de a obține unele beneficii economice fără expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurențiale de piață", declara, la începutul anului, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
CITEȘTE ȘI Mai mult de jumătate din utilizatorii de iPhone și iPad au trecut la iOS 10 Situația financiară a Complexului Energetic Oltenia s-a deteriorat accelerat în prima jumătate a acestui an, compania terminând primul semestru din 2016 cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut, inclusiv din cauza diferențelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investițiile de mediu, în principal ca urmare a reevaluării lunare a unui credit contractat în yeni japonezi.
Mai mult, dacă la finalul lui 2015 CE Oltenia avea zero obligații restante la bugetele statului, în lunile martie și aprilie ale acestui an, Complexul a acumulat restanțe bugetare de aproape 60 milioane lei, din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până la 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile. Compania a ajuns la un acord cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili pentru eșalonarea la plată a datoriilor bugetare restante, care se ridică la 59,719 milioane lei, relevă un document al CE Oltenia. Pentru garantarea plății eșalonate a datoriilor, Fiscul urmează să pună sechestru asiguratoriu pe bunuri mobile ale companiei.
CE Oltenia a desființat aproape o mie de posturi anul acesta, ca urmare a concedierilor colective și a modificărilor în organigrama societății.
Compania vrea să treacă pe profit în 2016, după pierderile de 961 milioane lei înregistrate în 2015, urmând să disponibilizeze în total aproape 2.000 de salariați, printr-un program de concedieri colective, în urma căruia efectivul mediu de personal al CE Oltenia se va reduce cu peste 11%, de la 16.400 la 14.493.
