El spune că acest subiect trebuie să fie discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării "până nu va fi prea târziu".
Ministrul compară piața de energie cu Vestul Sălbatic, „unde fiecare face ce vrea”.
Adaugă că este nevoie de schimbări legislative pentru stabilirea unor mecanisme de piață liberă.
În august anunțase că va sesiza Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din cauza prețurilor la energie.
În opinia sa, „ceea ce reprezintă adevăratul risc” este modul în care se formează prețul la energie, devenind „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”, arată Hotnews.
„Nu sunt membru al CSAT, nu am fost la ședința de ieri. Am înțeles că acest lucru nu este considerat o prioritate în momentul de față. Eu cred că este o prioritate și o să insist în continuare să fie inclus pe ordinea de zi.
Așa mi s-a transmis. Dacă nu rezolvăm această problemă, în următorii ani există riscul destul de mare ca prețurile să crească în continuare, dacă noi vom avea o producție redusă de energie”.
El a mai spus că a dorit ca această problemă să fie discutată în CSAT înainte să fie prea târziu.
„Am vrut să fiu anticipativ. Nu vreau să mă duc în CSAT când va fi prea târziu. Vreau să fiu anticipativ, nu să ajungem acolo când deja va fi o problemă urgentă, pentru că atunci s-ar putea să fie prea târziu”.
„Suntem dependenți de importuri și de starea vremii”
„Am direcționat investițiile către capacități de stocare și dorim să avem condiții corecte de piață – și aici lucrăm deja la modificarea legislației în privința mecanismelor de piață, pentru că una este să ai piață liberă și alta să ai un vest sălbatic unde fiecare face ce vrea. Este nevoie de foarte multe îmbunătățiri, pentru că regulile sunt relaxate și avem situații în care, de foarte multe ori, datorită lipsei sistemice de energie din țara noastră, acel deficit de 1.500 – 2.000 de MW, suntem dependenți de importuri și de starea vremii, lucru care poate fi conectat doar printr-un proces masiv de investiții în stocare”, a mai spus Ivan.
Potrivit acestuia, din finanțări europene, 500 de milioane de euro vor fi direcționați către proiecte de stocare.
„O parte pentru administrațiile locale care deja au montat capacități de producere a energiei electrice pe solar și o parte pentru companiile private, prin care vom reuși să aducem 2.000 de MW până la finalul anului viitor, în capacități de stocare, plus Mintia și Iernut, pe care vrem să le punem în funcțiune anul viitor pentru a acoperi deficitul, lucru care va scădea automat prețul din piață. Dar numai dacă vom avea condiții concurențiale în piață”.
România este campioană europeană în ceea ce privește prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare a populației, deși are resurse proprii și variate de producere a energiei: gaze naturale, hidro, nuclear, regenerabile.
În același timp, însă, taxele și tarifele de transport și distribuție reprezintă jumătate din factură, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Odată cu liberalizarea pieței de la 1 iulie, România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice, ceea ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale.
Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025, analiștii AEI au constatat că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa raportat la puterea de cumpărare.
În plus, țara noastră are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice între lunile iunie-iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025 locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare).
Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației, mai scrie organizația.
Taxele și tarifele de transport și distribuție înseamnă jumătate din factură
Această situație are mai multe cauze:
- Piața energetică europeană: prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de ofertă și prețul combustibililor fosili.
- Taxele și tarifele de transport/distribuție: reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene.
- Lipsa investițiilor în infrastructură: rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final.
- Speculațiile și volatilitatea pieței: liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț.
- Tranziția energetică: investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari.
Prețul mare al energiei, o frână în dezvoltarea economică
„În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă”, arată analiza.
Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state.
În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural.
