Nota de plată pentru criza energetică din Europa se apropie de 800 miliarde de euro, au anunțat cercetătorii, cerând țărilor să fie mai orientate în cheltuielile lor pentru soluționarea crizei energetice, transmite Reuters.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Conform analiștilor de la think-tank-ul Bruegel, din septembrie 2021, țările UE au prevăzut sau alocat 681 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor și firmelor, în timp ce Marea Britanie și Norvegia au alocat 103 miliarde de euro și, respectiv, 8,1 miliarde de euro, scrie Agerpres.
Totalul de 792 miliarde de euro din prezent vine după estimarea Bruegel din noiembrie 2022, de 706 miliarde de euro, în timpul iernii țările continuând să se confrunte cu efectele tăierii livrărilor de gaze rusești.
Pe primul loc în topul cheltuielilor se află Germania, cu aproape 270 miliarde de euro, sumă care o depășește pe cea alocată de orice altă țară. Urmează Marea Britanie, Italia și Franța, deși fiecare a cheltuit mai puțin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fracțiune din această sumă.
La nivel per capita, cele mai mari cheltuieli au fost făcute de Luxemburg, Danemarca și Germania.
Sumele alocate de țări pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la același nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, și vin într-un moment în care sunt dezbătute propuneri de relaxare a reglementărilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Pe acest segment, Europa încearcă să concureze cu subvențiile acordate în Statele Unite și China.
Conform analiștilor Bruegel, guvernele trebuie să se concentreze cel mai mult pe măsuri de sprijin ce vizează scăderea prețurilor pentru consumatori în domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzină sau plafonări la prețurile de vânzare cu amănuntul. De asemenea, dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele ar putea epuiza spațiul fiscal pentru a menține astfel de finanțări semnificative.
"În loc de măsuri de blocare a prețurilor, care sunt de fapt subvenții pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie să adopte politici orientate spre sprijin în funcție de venit și spre sectoarele strategice ale economiei", a explicat Giovanni Sgaravatti, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.
