Apa tehnică de serviciu este destinată răcirii altor echipamente decât condensatorul, pentru care există un circuit de apă de răcire aparte. Ambele funcționează cu apă din Dunăre.
Valoarea totală a contractului scos la licitație este de 1,166 milioane euro, conform datelor Profit.ro.
Compania estimează că va face atribuirea cel târziu în decembrie anul acesta, iar serviciile solicitate se vor derula pe o perioadă de 48 luni de la semnarea contractului, în funcție de necesitățile SNN.
Termenul de reparație pentru o pompă este de maxim 1 an de la preluarea acesteia de la sediul CNE Cernavodă.
SNN vrea să încheie contract de reparații pentru 3 pompe din totalul de 8 de la cele 2 unități ale centralei (câte 4 la fiecare unitate).
″Echipamentele ce urmează a fi supuse reparațiilor, respectiv pompele tip NMV 1000 RA, sunt încadrate în lista de echipamente critice ale centralei și fac obiectul programului de mentenanță al CNE Cernavodă.
În cartea tehnică (de la fabricant) a acestor echipamente, se specifică necesitatea existenței unor programe de întreținere preventivă, care constau în activități aplicate echipamentelor la intervale de timp stabilite, astfel încât acestea să nu aibă practic defectări neprevăzute pe durata normală de exploatare. Nerealizarea acestor programe de întreținere poate avea impact major asupra fiabilității acestor echipamente″, se menționează în documentația de atribuire.
Acolo se mai precizează că activitățile de reparație capitală solicitate au ca scop readucerea pompelor cât mai aproape de caracteristicile tehnico-constructive și funcționale inițiale, pentru exploatarea în limitele de proiect și în condiții de siguranță a sistemului de apă tehnică de serviciu.
Potrivit datelor SEAP, în perioada 2022-2025, Nuclearelectrica a mai inițiat un număr de 3 licitații în același scop, toate anulate fie pentru că ″au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme″, fie pentru că ″toate ofertele au fost retrase sau au fost considerate inadmisibile″.
La cele 3 se înscriseseră Sulzer Pumpen (Deutschland) GmbH (2025), D&G Dynamic Maintenance Group și General Turbo (2023), respectiv General Turbo (2022).
Din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire a centralei nucleare Cernavodă, reactorul 1 al centralei a fost oprit și există în continuare riscul de a fi nevoie să fie stopat și cel de-al doilea. În replică, autoritățile au creat cadrul legal necesar pentru limitarea, la nevoie, a consumului marilor consumatori industriali de energie și au emis alertă timpurie la nivel european.
Ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță, a declarat în weekend că, după ce patru barje au fost scufundate pentru a limita scăderea nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, că au fost câștigați 8 cm la Cernavodă și cel puțin alte 9 zile de funcționare pentru Unitatea 2.
”8 cm câștigați la Cernavodă. Cel puțin alte 9 zile pentru Unitatea 2. Azi dimineață a fost prima măsurătoare după scufundarea barjelor în Dunăre și dragarea unor praguri: dupa ce ieri cota apei scăzuse cu 3cm, azi dimineață, la Cernavodă, nivelul apei în ultimele 24 de ore a crescut cu 4cm.
Prognoza ne spunea că scădem și azi cu 4cm. Deci am câștigat 8cm net. Asta ne duce cu funcționarea Unității 2 pentru cel puțin 9 zile, pe prognoza actuală”, a anunțat ministrul.
El consideră că este un rezultat concret pentru care le mulțumește celor implicați: ”domnului prim ministru pentru coordonare si sprijin în depășirea tuturor blocajelor, ANAR pentru soluție, Armatei și Transporturilor pentru implementarea ei”.
”Jos pălăria și celor de pe vapoarele împingătoare și de dragaj, care au lucrat in continuu! Când există o problemă reală, nu avem nevoie de explicații despre de ce nu se poate. Avem nevoie de soluții și de oameni care să le pună în practică”,.spune Miruță.
Două barje au fost amplasate la 500 de metri de intrarea în brațul Bala și alte două în amonte, oblic față de direcția curentului - pentru a forma două praguri artificiale menite să favorizeze redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche, având ca scop limitarea scăderii nivelului apei în zona Centralei de la Cernavodă, operațiunile fiind încheiate sâmbătă seară.
Debitul Dunării rămâne la 1.400 mc/s, dar o tendință de creștere este preconizată la jumătatea săptămânii viitoare, anunță hidrologii.
Debitul Dunării, la intrarea în țară, se situa, vineri, la 1.400 mc/s, însă va exista o tendință de creștere până la 1.450 mc/s, la jumătatea săptămânii viitoare, reiese din prognoza publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
Potrivit hidrologilor, în aval de Porțile de Fier, în ultimele două zile, debitele au fost relativ staționare pe sectoarele Gruia - Calafat și Brăila - Tulcea și în scădere pe sectorul Bechet - Vadu Oii, scrie Agerpres.
Estimările pentru perioada 7 - 14 august arată că debitul fluviului Dunărea, pe secțiunea Baziaș, va fi staționar la 1.400 mc/s, cu tendință de creștere în ultimele două zile ale intervalului până la valoarea de 1.450 mc/s, dar în continuare sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s.
De asemenea, în aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare, cu excepția primei părți a intervalului, când vor fi în scădere ușoară pe sectorul Zimnicea - Tulcea.
'Menționăm că estimările prognostice pentru secțiunea Cernavodă au un caracter orientativ, având în vedere impactul potențial al intervențiilor în curs din zona de confluență a Dunării cu brațul Bala, care pot determina reducerea semnificativă a scăderii de niveluri în această secțiune', notează INHGA.
În ceea ce privește situația pe râuri, prognoza de specialitate relevă faptul că, în intervalul 8 - 14 august, debitele medii zilnice vor fi relativ staționare, mai puțin în prima a zi, când vor fi în creștere pe unele cursuri mici de apă din centrul și sudul țării, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării.
Totodată, sâmbătă, 8 august, sunt posibile scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe unele râuri mici, cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de niveluri și debite și depășiri ale Cotelor de atenție, pe unele râuri mici din zonele de deal și de munte.
Principalele lacuri de acumulare din România au un grad de umplere de peste 71%
Gradul mediu de umplere al principalelor 39 de lacuri de acumulare din România este de 71,17%, potrivit situației centralizate la 6 august 2026. Volumul total de apă înmagazinat este de aproximativ 3,09 miliarde de metri cubi, dintr-o capacitate de retenție de 4,35 miliarde de metri cubi.
Datele arată că nivelul de umplere este apropiat de cel prevăzut în programul de exploatare pentru această perioadă, respectiv 71,4%.
În cazul lacurilor administrate de Hidroelectrica, gradul mediu de umplere este de 72,27%, peste nivelul programat, în timp ce acumulările administrate de Administrația Națională „Apele Române” înregistrează un grad de umplere de 68,82%.
La nivelul principalelor acumulări monitorizate, cele mai ridicate grade de umplere se înregistrează la Bolboci (100,16%), Valea de Pești (98,66%), Gura Râului (94,07%), Lacul Morii (93,61%) și Tarnița (93,03%), valori care reflectă un nivel ridicat al rezervelor de apă disponibile.
La polul opus se află acumulările Pucioasa (0%), Drăgan–Remeți (33,09%), Vîrșolț (33,44%), Vidraru (46,23%) și Tau (47,68%). Potrivit raportului, însă, o parte dintre aceste acumulări sunt exploatate în condiții speciale sau se află sub restricții tehnice ori în programe de lucrări, astfel încât nivelul redus de umplere nu este determinat exclusiv de condițiile hidrologice sau de secetă.
Raportul consemnează, totodată, existența unor restricții tehnice la mai multe acumulări, generate de lucrări de reparații, infiltrații sau alte condiții de exploatare.
În ceea ce privește Dunărea, debitul fluviului la intrarea în țară, la Baziaș, a fost de aproximativ 1.450 mc/s, mult sub media multianuală a lunii august, estimată la circa 3.900 mc/s.
Situația volumelor de apă din principalele lacuri de acumulare este monitorizată permanent, acestea având un rol esențial în alimentarea cu apă a populației și economiei, producerea energiei electrice, irigații și limitarea efectelor perioadelor de secetă.
