Aceasta arată că ofertele de 0,42 lei/kWh sunt neserioase, transmite președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu.
''Eu am verificat comparatorul de prețuri pe care îl avem la nivelul ANRE și să știți că în comparatorul de prețuri sunt oferte active, în momentul de față, pentru furnizare gaze naturale după data de 1 aprilie, deci după expirarea plafonării, de 0,30 de lei, deci sub prețul de plafon care a fost stabilit de Ordonanța de Urgență.
Există cel puțin o ofertă sub prețul plafonat. Lucrul acesta îmi arată faptul că, la fel cum s-a întâmplat și în cazul energiei electrice, și la furnizorii de gaze naturale ofertele pe care le vedem la 0,42 de lei pe kWh, din punctul meu de vedere, sunt oferte neserioase.
Un furnizor care vine cu o ofertă de 0,42 de lei pe kWh pentru gaze naturale, după ce prețul plafonat a fost stabilit la 0,31 și în piață sunt oferte de 0,30, e un furnizor care nu mai dorește să facă activitatea de furnizare.
Acestor furnizori le transmit foarte clar că pot să vină la instituție și să solicite suspendarea licenței de furnizare pentru că sunt oferte neserioase puse în piață'', a explicat Niculescu la Digi24.
El a subliniat că, așa cum, în cazul prețului energiei electrice, furnizorii erau grupați în jurul valorii de 1,5 lei și în prezent sunt oferte active de sub 1 leu pe kWh, același lucru este de așteptat să se întâmple și la gaze naturale.
''Mă aștept ca, de la 1 aprilie, să avem parte de o tranziție corectă către o piață liberă. Am instituit ieri, prin Ordin al Autorității de Reglementare, obligativitatea tuturor furnizorilor de a înștiința până pe data de 2 martie, ca o informare anexă la factură, toți consumatorii de gaze naturale din România cu privire la prețul de contract - pentru că noi, dacă am semnat un contract acum 2 ani de zile, când prețul era plafonat, poate nu mai știm ce preț avem în contract -, la modalitatea de schimbare a furnizorului și alte date relevante cu privire la prețul gazului natural.
Am instituit această obligație din timp, în așa fel încât consumatorii de gaze naturale să fie informați cu privire la ce urmează să se întâmple după data de 1 aprilie, ce drepturi au și ce obligații au furnizorii și prețurile de contract și modalitățile de schimbare a furnizorului'', a adăugat președintele ANRE.
Acesta a mai afirmat că, la fel ca și în cazul energiei electrice, în momentul în care văd că există oferte mai mici de preț decât cele pe care le au ei în contractele de furnizare, consumatorii pot să-și schimbe furnizorul.
''650.000 de locuri de consum s-au portat de la un furnizor de energie electrică la altul în 2025, lunile de vârf fiind iulie și decembrie, cu aproximativ 100.000 de români care și-au schimbat furnizorul de energie electrică în căutarea unui preț mai mic.
Același lucru îi îndemn pe consumatorii de gaze naturale să-l facă în cazul furnizorilor, pentru că nu pot rămâne în contracte care au un preț mai mare decât a fost prețul reglementat pentru o perioadă de aproximativ 4-5 ani de zile'', a transmis George Niculescu.
Șeful ANRE a reiterat că schimbarea furnizorului se face în 24 de ore, fără niciun cost.
De asemenea, el a reamintit că autoritatea are printre atribuții partea de monitorizare, pentru a vedea exact ce se întâmplă în piața de energie electrică și de gaze naturale în timp real și a acționa. De asemenea, atunci când partea de monitorizare semnalează aspecte ce țin de practici care nu se încadrează în reglementările de piață, en detail, intervine și sancționează 'drastic' orice abatere de la reglementări.
''Iar amenzile aplicate de când am preluat mandatul de președinte al Autorității de Reglementare, din aprilie 2023 până în prezent, sunt cele mai mari amenzi aplicate vreodată de această instituție. Este un semnal pe care l-am dat de la început: nu tolerăm astfel de practici, aici nu suntem, în piața de energie, ca în vestul sălbatic. Facem lucrurile ordonat, jucăm după reguli și de fiecare dată când am ocazia, voi spune că este o piață a consumatorilor, nu mai este un domeniu al băieților deștepți din energie'', a punctat George Niculescu.
Autoritățile publice locale vor avea dreptul de a le solicita furnizorilor de energie electrică să nu dispună deconectarea clienților vulnerabili și a celor afectați de sărăcie energetică, dar numai în condițiile suportării de către primării a plății contravalorii energiei neachitate de acești clienți, în termenele stabilite de legislația în vigoare, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență prezentat de Profit.ro.
″(...) acei clienți considerați drept vulnerabili și clienții afectați de sărăcie energetică ar trebui să fie protejați în mod adecvat împotriva debranșărilor de la alimentarea cu energie electrică, fără a leza, în același timp, ceilalți participanți la piață″, scrie în nota de fundamentare.
Nicio măsură de sprijin implementată de autoritățile locale nu trebuie să creeze un prejudiciu financiar furnizorului de energie al clienților vulnerabili și/sau a celor afectați de sărăcie energetică, stipulează draftul de act normativ.
Pentru stabilirea categoriilor de consumatori vulnerabili se vor avea în vedere nivelurile veniturilor, ponderea cheltuielilor cu energia din venitul disponibil, eficiența energetică a locuințelor, dependența critică de echipamente electrice, din motive de sănătate, vârstă sau alte criterii.
″Clienții vulnerabili și clienții afectați de sărăcie energetică sunt protejați împotriva deconectării de la alimentarea cu energie electrică, în condițiile implementării de către autoritățile publice centrale, prin elaborare de norme legislative, sau de către autoritățile publice locale, prin decizia Consiliului Local a unor măsuri adecvate (...).
Orice măsuri care se adoptă privind consumatorii vulnerabili nu trebuie să împiedice deschiderea efectivă și funcționarea pieței și sunt notificate Comisiei, după caz, în conformitate cu legislația europeană. Aceste notificări pot, de asemenea, să includă măsurile luate în cadrul sistemului general de asigurări sociale″, prevede proiectul de OUG.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu Ministerul Finanțelor și autoritățile publice locale, vor institui, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, măsuri pentru sprijinirea consumatorului vulnerabil și clienților afectați de sărăcie energetică, în scopul achitării facturilor.
Pentru a evita deconectarea pentru neplată a facturilor pentru energia electrică, furnizorii, precum și autoritatea publică locală de care aparțin clienții respectivi, comunică clienților vulnerabili și celor afectați de sărăcie energetică, informații cu privire la alternativele la deconectare cu suficient timp înainte de data prevăzută a deconectării.
Măsurile alternative pot include, dar fără a se limita la acestea: educarea clienților și sensibilizarea acestora cu privire la drepturile lor privind gestionarea datoriilor, surse de sprijin pentru evitarea deconectării, sisteme de plată anticipată, audituri energetice, servicii de consultanță în domeniul energiei, planuri alternative de plată, consiliere pentru gestionarea datoriilor.
Autoritățile publice locale identifică și implementează soluțiile pentru evitarea deconectării (...) pentru clienții vulnerabili și cei afectați de sărăcie energetică″, mai scrie în draftul de act normativ.
După cum a relatat Profit.ro, pe circuitul parlamentar se află un proiect de lege care stipulează că primăriile care au și statut de prosumatori, dispunând de capacități proprii de generare de energie electrică regenerabilă, vor putea compensa facturile la curent ale consumatorilor vulnerabili care domiciliază în jurisdicțiile lor din surplusul propriu de producție
″Unitățile administrativ-teritoriale care produc energie electrică din surse regenerabile de energie și înregistrează un surplus față de propriul consum pot utiliza această energie în vederea compensării parțiale sau totale a facturilor la energie electrică ale consumatorilor vulnerabili, persoane fizice cu domiciliul pe raza unității administrativ-teritoriale respective.
Compensarea se poate realiza prin decontarea echivalentului valoric al energiei produse și livrate în Sistemul Electroenergetic Național, în baza unui mecanism local reglementat de autoritatea deliberativă, în favoarea unuia sau mai multor flimizori de energie electrică, în numele consumatorilor beneficiari″, scrie în proiect.
