OMV Petrom avea înmagazinate la finalul primului semestru doar 1,8 TWh de gaze, cu o treime sunt nivelul de 2,7 TWh pe care îl raporta la finalul lunii iunie a anului trecut.
Motivul: Volumele mai ridicate vândute, inclusiv la preț reglementat, și arse în propria centrală electrică de la Brazi, în special în primul trimestru, ca urmare a iernii mai grele, au diminuat cantitățile disponibile pentru depozitare.
La nivel național, OMV Petrom estimează că cererea de gaze a crescut cu 2% în primele 6 luni ale anului.
În aceași perioadă, vânzările de gaze ale companiei s-au majorat cu 15%, cele mai importante fiind însă cele din primul trimestru, în trimestrul al doilea creșterea fiind de doar 5%.
În plus, compania este obligată să vândă gaze la un preț reglementat de 110 lei/MWh pentru acoperirea consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică.
Totodată, și producția centralei electrice de la Brazi a crescut cu 14% în primele 6 luni ale anului, ceea ce a diminuat la rândul său cantitatea de gaze disponibilă pentru înmagazinare.
„În activitatea de gaze naturale, au fost obținute marje mai mici comparativ cu trimestrului al doilea al anului trecut din cauza prelungirii cu întârziere a măsurilor de reglementare până în martie 2027, combinate cu prețuri ridicate, afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, pentru volumele de gaze naturale achiziționate de la terți. În plus, injecția în depozitele de înmagazinare a fost acoperită de asemenea prin volume achiziționate de la terți, în mare parte din importuri, ceea ce a generat costuri logistice ridicate”, precizează compania.
În prezent, România are înmagazinați 20 TWh de gaze, reprezentând 59,3% din capacitatea totală de depozitare, cu peste 3 TWh sub cantitatea de la aceeași dată a anului trecut, de 23,1 TWh, reprezentând 68% din capacitatea totală. 0,9 TWh dintre această diferență provine de la OMV Petrom.
Restul Europei stă și mai prost, cu un volum înmagazinat de 637 TWh (56,4% din capacitatea totală), mult sub cel de 770 TWh (68%) din aceeași perioadă a lui 2025.
Relaxarea obligației de depozitare impuse de UE și prețurile ridicate ale gazelor pe piețe au condus la o reticență a furnizorilor de a înmagazina gaze într-un ritm susținut.
Problema este că amânarea depozitării în speranța unui scenariu geopolitic favorabil (terminarea războiului din Iran și reluarea exportului de gaze naturale din Golf) va majora cererea exact în perioada de dinaintea declanșării sezonului de iarnă, când preșurile au oricum o tendință de creștere sezonieră.
Iar gazul care acum pare scump (în România se apropie de 300 lei/MWh), peste o lună, două ar putea fi ieftin.
Pentru 2026, UE impune statelor membre să își umple depozitele la cel puțin 80% din capacitate până la 1 noiembrie. Acest obiectiv a fost temporar relaxat față de pragul anterior de 90% pentru a reduce presiunile pieței și a oferi flexibilitate anumitor țări exportatoare nete.
La 1 iulie, potrivit vechiului calendar, România (dar și restul statelor UE, care, majoritatea stau mult mai prost) ar fi trebuit să aibă un grad de umplere a depozitelor de 65%, cu peste 12% peste cel din prezent.
