Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României prevede un buget total de 1,6 miliarde euro pentru "Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen", potrivit unei sinteze a Planului prezentată în Parlament.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Guvernul va prezenta noua variantă a PNRR la începutul lunii iunie, după ce pe 31 mai va depune oficial Planul în sistemul informatic al Comisiei Europene. Executivul a prezentat acum noile alocări, ajustat pentru fiecare domeniu propus în PNRR.
Varianta anterioară a draftului PNRR, din martie 2021, prevedea o alocare de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică", plus, separat, alte 600 milioane euro pentru "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi" – în total 1,9 miliarde euro. Prima variantă, din noiembrie 2020, prevedea 1,55 miliarde euro pentru "Energie și tranziție verde", inclusiv "realizarea de infrastructuri specifice destinate (…) transportului, respectiv distribuției de combustibil de tranziție (gaz natural – n.r.)".
Informațiile venite de la Bruxelles în ultima perioadă au indicat că Executivul european nu a fost foarte încântat de prezența sectorului de gaze naturale printre propunerile de finanțare înaintate de România, însă ministrul Energiei, Virgil Popescu, s-a arătat încrezător că va reuși să convingă Comisia Europeană să aprobe ideea.
"Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen. Alocare 1,6 miliarde euro. Livrabile: 7 reforme și 7 investiții. Dezvoltarea de capacități electrice din surse regenerabile: a) Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020; b) Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 față de 2020", în total 3.612 MW, este tot ce scrie acum în sinteza menționată.
În varianta din martie era citat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC), potrivit căruia România trebuie să extindă capacitatea de energie din surse regenerabile până în 2030 cu aproximativ 6.900 MW în plus față de anul 2015, corelat cu scoaterea din operare a capacităților bazate pe cărbune.
Ca reforme, se prevedea actualizarea legislației primare și secundare în energie, pentru a include noile și viitoarele Directive și Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%), dar și actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene și creșterea țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 la 55%.
Alte angajamente importante erau "eliminarea barierelor din calea bancabilității proiectelor - permiterea contractelor bilaterale direct negociate (Power Purchase Agreements - PPAs și "decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (CEO/CEH), asigurându-se utilizarea resurselor de energie regenerabilă și tranzitoriu a gazelor naturale, împreună cu alți combustibili alternativi, cum ar fi hidrogenul".
Se mai propuneau "reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic care să permită exploatarea beneficiilor aduse de acestea într-o cât mai mare măsură (servicii de sistem, demand response etc), consolidarea cadrului legal în vederea facilitării investițiilor, prin care să se asigure o decarbonare sustenabilă a sectorului energetic, investiții în instalarea de electrolizatoare și digestoare anaerobe, promovarea proiectelor care sunt sub limita rentabilității financiare, finanțarea unor scheme pentru instalarea de E-SRE și gaze regenerabile descentralizate, inclusiv pentru îmbunătățirea accesului la energie in comunități dezavantajate, implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență, implementarea unor sisteme energetice inteligente, reforma sectorului industrial, a întreprinderilor mici și mijlocii și/sau a întreprinderilor mari prin creșterea indicatorului de eficiență energetică, sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizarea capacității verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră, achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pentru fiecare echipament individual la nivelul operatorilor și/sau a ramurilor de activitate/digitalizare și transfer date la distanță și investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj".
