Presat de Green Deal-ul european, Complexul Energetic Oltenia lansează decarbonarea. Semn că nu se pune câtuși de puțin problema rambursării unui împrumut. Va fi nevoie "absolută" de bani de la BERD și BEI

Presat de Green Deal-ul european, Complexul Energetic Oltenia lansează decarbonarea. Semn că nu se pune câtuși de puțin problema rambursării unui împrumut. Va fi nevoie "absolută" de bani de la BERD și BEI
scris 9 mar 2020

Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din România, în principal pe bază de cărbune, controlat de stat prin Ministerul Economiei, a comandat deja studiul de fezabilitate necesar elaborării planului de restructurare și decarbonare a companiei în perioada 2020-2025, după ce Guvernul i-a aprobat luna trecută prin OUG acordarea unui împrumut de salvare de peste un sfert de miliard de euro, măsură avizată de către Comisia Europeană.

Ordonanța prin care a fost aprobată acordarea de către Ministerul Finanțelor Publice către CEO a unui credit pe 6 luni de circa 251 milioane euro din Trezorerie prezintă însă risc de neconstituționalitate, potrivit Consiliului Legislativ. Proiectul legii de aprobare a OUG are deja un aviz negativ la Senat, din partea Comisiei de Buget-Finanțe.

Ordonanța prevede că, în caz că nu rambursează împrumutul la scadență, CEO va avea "obligația ca, în termen de 3 luni de la data acordării efective a împrumutului, să transmită Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri un plan de restructurare care să demonstreze restabilirea viabilității companiei pe termen lung", iar ajutorul de stat pentru salvare se va transforma în ajutor de stat de restructurare. Complexul asigură circa 25% din producția de energie a României, procent care poate depăși 30% pe timp de iarnă.

O tânără de 26 de ani cu legături de afaceri cu Topolinski cere falimentul Interagro și contestă vânzarea fostei fabrici de țigări Belvedere CITEȘTE ȘI O tânără de 26 de ani cu legături de afaceri cu Topolinski cere falimentul Interagro și contestă vânzarea fostei fabrici de țigări Belvedere

Principala problemă pe termen scurt a CE Oltenia este creșterea galopantă a prețului certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pe care trebuie să le achiziționeze în mod obligatoriu, conform legislației europene și naționale. Între 2013 și 2017, prețul acestora a variat între 3 și 7 euro/certificat.

"Începand cu trimestrul IV 2017, În contextul noii Directive EU-ETS, prețul certificatelor de CO2 a crescut de la 7 euro/certificat la peste 29 euro/certificat, acesta având în continuare un trend crescător, devansând prognozele făcute de Comisia Europeană și alte instituții europene înainte de implementarea noii Directive, prognoze care arătau o creștere lentă, liniară, până la circa 30-35 euro/certificat în 2030", se arată în nota de fundamentare a OUG.

Semn că nu se pune câtuși de puțin problema rambursării împrumutului de 251 milioane euro, foarte recent, Complexul a lansat o licitație pentru achiziția unui "Studiu privind elaborarea Planului de Restructurare si Decarbonare 2020-2025 al CE Oltenia", cu un cost estimat la 2,4 milioane lei

FOTO Primele imagini cu Dacia Spring - noul vehicul electric al mărcii românești CITEȘTE ȘI FOTO Primele imagini cu Dacia Spring - noul vehicul electric al mărcii românești

Studiul va trebui să evalueze capacitatea financiară a CE Oltenia de a derula proiectele de investiții aferente planului de dezvoltare, restructurare și decarbonare, inclusiv impactul acestor investiții asupra structurii și forței de muncă a Complexului, cu estimarea eventualelor disponibilizări necesare.

Planul include construcția a trei noi grupuri de producție pe gaze, de câte 400 MW, din care două la sucursala Ișalnița și unul la sucursala Turceni, construcția a patru parcuri fotovoltaice, de 95, 80, 75 și 60 MW, la cariera Tismana și pe depozitele de zgură și cenușă închise de la Turceni, Ișalnița și Rovinari, precum și reabilitatea, modernizarea și retehnologizarea microhidrocentralelor de la Turceni (9,9 MW) și Ișalnița (2MW).

"Este absolut necesară identificarea, împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a unor programe de finanțare care sprijină Tranziția Integrată în zonele carbonifere, prin investiții care vizează nu numai capacități de producere cu emisii reduse (gaze naturale și surse regenerabile de energie, cu mențiunea că gazul natural poate fi finanțat numai până în anul 2021), dar și infrastructură de transport și distribuție aferentă acestora, precum și programe de reconversie profesională. În acest sens, se pot utiliza finanțările oferite de cele două bănci până în anul 2021 pentru capacitățile noi pe gaze naturale de la Sucursala Electrocentrale Turceni (1X400 MW) și Sucursala Electrocentrale Ișalnița (2X400 MW)", se arată în documentația de achiziție a studiului.

EXCLUSIV După achiziția platformei Policolor, Raul Ciurtin, fondatorul Albalact, și familia Dobra se gândesc la o nouă tranzacție. Energomontaj vinde terenul fabricii CITEȘTE ȘI EXCLUSIV După achiziția platformei Policolor, Raul Ciurtin, fondatorul Albalact, și familia Dobra se gândesc la o nouă tranzacție. Energomontaj vinde terenul fabricii

În contextul politicii europene Green Deal, Consiliul de Administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), banca Uniunii Europene, a decis în noiembrie anul trecut să stopeze cu totul, de la finalul anului 2021, acordarea de noi finanțări pentru proiecte investiționale legate de energia clasică (fosilă), inclusiv pentru cele legate de gaze naturale.

Potrivit sursei citate, este posibil ca unele dintre investițiile planificate de către CE Oltenia în cadrul planului de decarbonare să fie finanțate cu bani din Fondul de Modernizare al UE prevăzut de legislația europeană în domeniu (așa-numita "Măsură 10d"), "dar utilizarea acestui instrument va depinde, în mare măsură, de ghidul de implementare a Fondului de Modernizare, care urmează să fie publicat de către Comisia Europeană".

Guvernul intenționează să majoreze ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, însă noua țintă avută în vedere de autoritățile de la București nu se ridică la nivelul dorit de Executivul de la Bruxelles.

"În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%. În consecință, nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. Noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naționale la cele ale „Raportului de îmbătrânire - Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016- 2070)”, dar și pe baza potențialului tehnico-economic existent la nivelul României, în ceea ce privește investițiile în capacități de producere a energiei electrice din SRE, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune", se arată în forma revizuită a draftului PNIESC, pusă în dezbatere publică.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
complexul energetic oltenia plan decarbonare
complexul energetic oltenia restructurare
complexul energetic oltenia certificate co2
ce oltenia disponibilizari
green new deal ue