Astfel, a fost eliminată din PNRR sub-măsura 4.1 - Realizarea capacităților noi de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor, care avea un buget de 150 milioane euro.
″Cu privire la eliminarea submăsurii 4.1, Ministerul Energiei a primit din partea a 2 (doi) beneficiari solicitări de încetare a contractelor de finanțare. Pentru ceilalți 3 (trei), Ministerul Energiei va notifica încetarea unilaterală a contractelor, în baza prevederilor OUG nr. 124/2022 și OUG nr .41/2025. Finanțarea acestei submăsuri din altă sursă de finanțare de la nivelul Ministerului Energiei nu este posibilă, întrucât singurul program activ în acest moment, respectiv Fondul pentru Modernizare, nu finanțează dezvoltarea de capacități industriale de producție″, scrie în document.
De asemenea, s-a decis suspendarea unilaterală a unui număr de 9 contracte de finanțare pentru proiecte în cadrul cărora au fost parcurse etape pregătitoare și cu proceduri de achiziție finalizate, fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor, în valoare totală de 1,41 miliarde lei, din care finanțare PNRR 373,36 milioane lei (împrumut de aproape 239 milioane lei și grant de 134,3 milioane lei).
″(...) suspendarea contractelor de finanțare aferente Investiției I2 – „Capacități de producție a hidrogenului verde utilizat pentru stocarea energiei electrice și decarbonizarea industriei” – și a submăsurii I4.2 – „Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al celulelor și panourilor fotovoltaice (producție, asamblare și reciclare)” – generează un risc major de nerespectare a termenilor contractuali.
Conform prevederilor contractuale, pe întreaga perioadă de suspendare cheltuielile efectuate nu vor fi acoperite din finanțarea acordată proiectului, neputând fi incluse în cererile de rambursare sau de plată. Această situație transferă integral asupra beneficiarilor riscul financiar al derulării activităților, întrucât lipsa fluxurilor financiare pentru achiziția echipamentelor și executarea lucrărilor conduce la blocarea lanțului de aprovizionare și a execuției.
Ca efect direct, graficul de implementare este afectat, iar finalizarea investițiilor până la termenul contractual și termenul-limită PNRR devine incertă. Această situație amplifică riscul de nefinalizare a proiectelor și, implicit, riscul de neatingere a țintelor asumate de România prin Council Implementation Decision (CID), generând totodată riscul aplicării de penalități financiare″, arată Ministerul Energiei.
Pe partea de hidrogen, s-a renegociat modificarea termenului de finalizare, de la T4 2025 la 31 august 2026, diminuarea indicatorului cantitativ, de la 60 MW h2-out la 45 MW h2-out, cu diminuarea proporțională a bugetului alocat investiției, și modificarea descrierii Țintei 131, de la “O capacitate de electrolizoare (...) trebuie să fi fost dată în funcțiune” la „Stivele de electroliză destinate punerii în funcțiune a instalației de 45 MW-h2 au fost livrate și recepționate”.
″Riscul asociat acestei investiții este legat de nepreluarea de către Comisia Europeană în Decizia de modificare a PNRR a tuturor celor 3 propuneri de modificare, respectiv: decalarea termenului de implementare, diminuarea indicatorului cantitativ și modificarea descrierii T131, în conformitate cu etapele de ”cold commissioning” asumate de OMV Petrom SA, așa cum rezultă din corespondența cu Ministerul Energiei. Fără aceste modificări, riscul de neîndeplinire a Tintei 131 este major″, avertizează instituția.
Pe componenta de dezvoltare de capacități de producție pe gaz, flexibile și de înaltă eficiență, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci, a fost decisă diminuarea indicatorului cantitativ al Țintei 134 - Centrale de cogenerare de înaltă eficiență și încălzire centralizată, de la 300 MW la 83 MW, cu diminuarea proporțională a bugetului alocat investiției.
Asta după eșecul proiectului noii centrale de profil de la Craiova.
″Contractul de finanțare nr. 1/14.12.2022, având ca beneficiar UAT Constanța, a avut o valoare totală inițială de 151.015.686,99 euro, din care valoarea grantului este de 87.548.834,66 euro, iar contribuția proprie este de 63.466.852,33 euro. În urma renegocierii PNRR, a rezultat o valoare diminuată a grantului de la 87.548.834,66 euro, la 53,986,089.38 euro, rezultând un deficit de finanțare de 33,562,745.28 euro.
Contractul de finanțare nr. 3/26.01.2023, având ca beneficiar UAT Arad, în valoare totală a proiectului de 108.494.178,84 euro, din care valoarea grantului de 56.599.707,96 euro, iar contribuția proprie de 51.894.470,88 euro. În urma renegocierii PNRR, a rezultat o valoare diminuată a grantului de la 56.599.707,96 euro, la 32,391,653.63 euro, rezultând un deficit de finanțare de 24,208,054.346 euro.
Deficitul total de finanțare este în cuantum de 57,770,799.62 euro, rezultat după renegocierea PNRR. Deficitul, (...), în cazul în care nu se identifică economii la nivelul PNRR, componenta de loan sau o modalitate prin care economiile rezultate din investițiile finanțate din componenta de grant să poate fi utilizate de către CR/I pentru acoperirea deficitului de finanțare din componenta de loan, va fi asigurat din bugetul de stat. Menționăm că, la nivelul Ministerului Energiei, economiile înregistrate au o valoare acoperitoare, dar sunt exclusiv pe componenta de grant, Investiția 3 fiind finanțată din componenta de loan.
În cazul în care nu vor fi identificate soluții pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar de 57.770.799,62 euro înregistrat la nivelul contractelor de finanțare din cadrul Investiției 3, ca urmare a procesului de renegociere a PNRR, respectiv prin intermediul economiilor identificate la nivelul PNRR sau din bugetul de stat, cele două contracte de finanțare prezintă un risc major de nefinalizare în termenul de implementare a PNRR și, implicit, un risc de neîndeplinire a Țintei 134, cu penalizarea asociată″, se menționează în document.
Pe componenta de noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, s-a negociat modificarea termenului de finalizare, de la T4 2024 la T2 2026.
″Riscul asociat acestei investiții este legat de nepreluarea de către Comisia Europeană în Decizia de modificare a PNRR a propunerii de decalare a termenului pentru T1 25, respectiv până la T4 2026. Penalizarea maximă în caz de neîndeplinire satisfăcătoare a T1 25 este de 132.136.905 euro″, spune Ministerul Energiei, în document.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat anterior că este vorba de proiecte de parcuri eoliene și fotovoltaice cu putere instalată însumată de 1.984 MW, dezvoltate de un număr de 300 de beneficiari de sprijin PNR.
