Autoritățile din România discută cu cele din statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, încheierea de acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali dintr-o alta.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Măsurile de solidaritate sunt prevăzute de Regulamentul (UE) 1938/2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze.
"În conformitate cu prevederile art. 13 din Regulament, România trebuie să încheie acorduri interguvernamentale privind măsurile de solidaritate pentru a garanta siguranța aprovizionării cu gaze cu Republica Bulgaria și cu Ungaria, țări cu care România este direct conectată. O analiză a comentariilor făcute de statele membre cu privire la proiectul de acord interguvernamental este în prezent în curs de realizare. Următorul pas este prezentarea unei versiuni actualizate a proiectului de acord interguvernamental pentru discuții ulterioare", se arată în proiectul unui nou Plan de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, elaborat de către Ministerul Energiei, cel în prezent în vigoare datând din urmă cu 3 ani, din 2019.
La nivel european, România face parte din două grupuri de risc, grupul Ucraina, al țărilor care primesc gaze rusești prin intermediul conductelor ucrainene (Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia), și grupul transbalcanic, alimentate prin conducta omonimă (România, Bulgaria, Grecia).
"Membrii Grupului de risc Ucraina au început discuții pentru a conveni asupra aspectelor tehnice, aranjamentelor juridice și financiare necesare pentru implementarea mecanismului de solidaritate descris la art. 13 din Regulament. Pe măsură ce aceste aranjamente sunt convenite, ele vor fi incluse în acest paragraf", se menționează în draftul noului Plan de urgență.
Conform legislației europene, transpusă în cea națională, anumiți consumatori au statut de clienți protejați, respectiv au garanția că nu li se va întrerupe furnizarea nici atunci când țara lor ajută cu gaze alte state. În România, clienții protejați sunt clienții casnici, producătorii de energie termică care nu pot funcționa cu alți combustibili decât gazele naturale și care furnizează energie termică clienților casnici, întreprinderilor mici sau mijlocii și/sau prestatorilor de servicii de asistență medicală, asistență socială esențială, de urgență, de securitate sau prestatorii de servicii care au legătură cu educația sau cu administrația publică.
Neprotejați și, deci, întreruptibili sunt marii consumatori industriali români de gaze naturale.
"În cazul în care un stat membru a solicitat aplicarea măsurilor de solidaritate (…), un stat membru conectat direct la statul membru solicitant sau, în cazul în care statul membru prevede acest lucru, autoritatea sa competentă sau operatorul de transport și de sistem sau operatorul sistemului de distribuție trebuie, în măsura în care este posibil fără a crea situații periculoase, să ia măsurile necesare pentru a se asigura că furnizarea de gaze către alți clienți decât clienții protejați în virtutea principiului solidarității este redusă sau este sistată în măsura în care este necesar și pentru atât timp cât nu este asigurată furnizarea de gaze către clienții protejați în virtutea principiului solidarității în statul membru solicitant. Statul membru solicitant se asigură că volumul de gaze relevant este livrat efectiv către clienții protejați în virtutea principiului solidarității de pe teritoriul său", prevede Regulamentul (UE) 1938/2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze.
Acesta mai stipulează că ajutorul de solidaritate este furnizat pe bază de compensare, iar statul membru care solicită ajutor de solidaritate plătește prompt sau asigură plata la timp a unei compensări echitabile statului care acordă ajutor de solidaritate, care să acopere cel puțin gazelle livrate pe teritoriul statului membru solicitant, toate celelalte costuri relevante și rezonabile generate de acordarea ajutorului de solidaritate, inclusiv, după caz, costurile unor măsuri care ar fi putut fi stabilite în prealabil și rambursarea oricărei compensări plătite de statul membru care acordă ajutor de solidaritate unor entități implicate în acordarea ajutorului de solidaritate, ca urmare a unor proceduri judiciare, proceduri de arbitraj sau proceduri similare și ca urmare a soluționării litigiilor, precum și rambursarea costurilor aferente unor astfel de proceduri.
Comisia Europeană a trimis în februarie 2021 un aviz motivat României, a doua etapă în procedura de infringement, în care arăta că Bucureștiul nu a transpus corect și complet în legislația națională Regulamentul (UE) 1938/2017, în special în ceea ce privește obligațiile de notificare și mecanismul de solidaritate.
În toamna anului trecut, Guvernul afirma că este nevoie în România și de reglementarea unui mecanism comercial și a unui cadru contractual prin care unii consumatori noncasnici de gaze naturale să fie plătiți pentru a accepta ca, în caz de criză națională de aprovizionare, să le fie întreruptă furnizarea, în scopul echilibrării sistemului, în cazul următoarelor scenarii de risc: limitarea sau încetarea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă către Uniunea Europeană, apariția de dezechilibre majore pe direcțiile de transport din Rusia, eventualele defecțiuni tehnice survenite la sistemul național de transport (SNT) al gazelor sau la depozitele subterane de înmagazinare și persistența unor temperaturi extrem de scăzute timp de mai multe zile.
"Este necesar să se definească mecanismul de piață și cadrul contractual privind întreruptibilitatea voluntară/garantată, asigurând echilibrul SNT și pentru a compensa deficitul de gaze naturale. Un mecanism de piață și un cadru contractual privind întreruptibilitatea voluntară/garantată vor trebui definite, rezultând astfel, la nivelul întregului SNT, o listă cu consumatori întreruptibili delimitați pe zone susceptibile să fie afectate de dezechilibrul unei direcții de consum", se menționa într-un document guvernamental.
