Nefinalizarea și nepunerea în funcțiune până la jumătatea anului viitor a noii centrale de producție de energie electrică și termică de 430 MW de la Iernut ar avea drept consecință pierderea de către dezvoltator, producătorul de gaze controlat de stat Romgaz, a finanțării nerambursabile acordate pentru proiect din banii încasați de România din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit de către Uniunea Europeană, în baza legislației comunitare, se arată într-un document al Romgaz.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
După cum a relatat Profit.ro, Romgaz se pregătește de un posibil litigiu în instanță cu consorțiul de firme care execută lucrările de construcție la noua centrală de la Iernut, proiect vital pentru securitatea alimentării cu energie a României și aflat deja în întârziere. Compania vrea să achiziționeze "servicii juridice de consultanță, asistență și/sau reprezentare juridică externă a S.N.G.N. Romgaz SA, într-un posibil litigiu cu asocierea Duro Felguera și Romelectro, având ca obiect dezvoltarea C.T.E. Iernut".
Romgaz își justifică demersul arătând că există întârzieri în graficul de realizare a proiectului, generate de necesitatea executării de lucrări suplimentare de consolidare a terenului pe care se ridică centrala, dar și de majorarea salariului minim în industria construcțiilor la 3.000 lei brut lunar, decisă de Guvern prin celebra OUG nr. 114/2018, care a crescut costurile cu forța de muncă ale firmelor contractoare care lucrează la proiect.
"(...) există indicii temeinice în ceea ce privește apariția unor divergențe contractuale care ar putea impacta termenul de execuție a contractului de lucrări nr. 13384 din 31.10.2016, privind cel puțin termenul de execuție și valoarea contractului, epuizându-se căile amiabile de soluționare a neînțelegerilor/disputelor", existând "posibilitatea ca eventualele divergențe contractuale să nu poată fi soluționate pe cale amiabilă de către părțile contractante", se menționează în document.
În plus, potrivit unor surse din industria energetică, ar fi apărut neînțelegeri și între liderul asocierii de constructori, Duro Felguera, și furnizorul turbinelor, cazanelor și generatoarelor viitoarei centrale, compania americană General Electric.
Noua unitate de producție va avea o putere instalată de 430 MW și costuri totale de aproape 269 milioane euro, din care până la circa 68 milioane euro vor fi acoperite printr-o finanțare nerambursabilă acordată de Ministerul Energiei și provenită, prin Planul Național de Investiții (PNI), din fondurile rezultate din valorificarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate gratuit statului român în baza legislației UE.
"Investiția este cuprinsă în Planul Național de Investiții și beneficiază de finanțare nerambursabilă, iar conform prevederilor contractului de finanțare și legislației în vigoare aferentă alocării tranzitorii cu titlu gratuit, investiția trebuie finalizată și pusă în funcțiune până la data de 30.06.2020, nerespectarea acestui contract prevederile contractului de finanțare nr. 4/2017. Termenul limită impus de contractul de finanțare nr. 4/7.12.2017 (...) nu poate depăși data de 30 iunie 2020, sub sancțiunea rezoluțiunii contractului și a restituirii finanțării (...), a retragerii finanțării", mai relevă sursa citată.
Potrivit acesteia, există "riscul major" ca, în acest fel, Romgaz să nu realizeze partea sa de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la care România s-a angajat față de UE, angajament în baza căruia Bruxelles-ul a decis în 2012 să aloce tranzitoriu gratuit certificate CO2 statului român, pentru modernizarea producției de energie electrică.
Foarte recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a modificat licența de producător de energie a Romgaz, la cererea companiei, excluzând din aceasta grupurile 1 și 6 de la actuala centrală Iernut, cu capacitate instalată totală de 300 MW.
Mai mult, există "riscul de aplicare de sancțiuni financiare României, sub forma majorării primelor pentru emisiile suplimentare de dioxid de carbon de către forurile europene". Legislația europeană prevede că, dacă un stat membru își depășește într-un an limita de emisii CO2 la care s-a angajat, va fi penalizat în anul următor prin reducerea alocării gratuite de certificate CO2 cu echivalentul numărului de tone de emisii cu care a depășit limita, înmulțit cu un factor de 1,08.
Secretarul de stat în fostul Minister al Energiei, Doru Vișan, avertiza luna trecută că există "riscuri care decurg din aceasta depășire (a termenului de finalizare a noii centrale de la Iernut – n.r.), generată de mecanismul PNI privind finanțarea acestei investiții".
Bugetul de stat pe 2019 prevede încasări din vânzarea de certificate CO2 alocate gratuit în valoare totală de circa 989 milioane lei, estimarea oficială pentru 2020 fiind de peste 1 miliard de lei.
