' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Pentru consumatorii români, prețurile mai stabile sau mai mici la energie reprezintă principalul beneficiu așteptat de la tranziția energetică, spre deosebire de rezultatul precedentului sondaj, din urmă cu 4 ani, când încetinirea schimbărilor climatice era beneficiul cel mai frecvent menționat în România.
Motivul: Potrivit celei de-a opta ediții a Sondajului privind clima (Climate Survey), publicat de Banca Europeană de Investiții (BEI), opt din zece români (80%) afirmă că creșterea prețurilor la energie le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni (cea mai mare pondere din UE), iar mai mult de jumătate (55%) declară că au redus cheltuielile pentru alimente sau sănătate, de asemenea cea mai mare proporție înregistrată.
Aproape jumătate dintre români (47%) spun că au renunțat la o ieșire în weekend, la o vacanță sau la o vizită la familie și prieteni din cauza creșterii prețurilor la energie, de asemenea cea mai mare pondere din UE.
Trei din patru români (76%) consideră că tranziția energetică este urgentă pentru țara lor (UE: 75%). Întrebați ce așteptări au de la tranziția energetică (fiind posibile mai multe răspunsuri), 79% menționează prețuri mai stabile sau mai mici, 75% o dependență mai redusă de petrolul și gazele din import, iar 67% o încetinire a schimbărilor climatice.
În fiecare stat membru, o majoritate a respondenților se așteaptă ca aceasta să încetinească schimbările climatice – procente care variază de la 58% în Estonia până la 87% în Ungaria.
În precedentul sondaj, realizat urmă cu patru ani, încetinirea schimbărilor climatice era beneficiul cel mai frecvent menționat în România și în alte 18 state membre; reducerea importurilor de petrol și gaze era prioritară în opt state, în timp ce prețurile mai stabile sau mai mici nu figurau pe primul loc în niciun stat membru.
În prezent, prețurile mai stabile sau mai mici reprezintă prioritatea principală în România și în alte șapte state membre; reducerea dependenței este prioritară în 16 state, iar clima, în trei.
„Gospodăriile din România au resimțit impactul creșterii prețurilor la energie asupra puterii lor de cumpărare mai acut decât oricare altele din Europa”, a declarat Ioannis Tsakiris, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții (BEI).
„Consolidarea securității aprovizionării și producerea unei cantități mai mari de energie curată pe plan intern pot contribui la furnizarea unei energii mai sigure și mai accesibile pentru familiile din România.”
Întrebați ce s-ar întâmpla dacă UE ar avansa prea lent în tranziția energetică, românii au plasat facturile pe primul loc: 80% consideră că o creștere pe termen lung a prețurilor la energie și a costului vieții reprezintă un risc (UE: 79%), depășind procentul de 74% al celor care menționează o dependență mai mare de petrolul și gazele importate. Un aspect pozitiv este sentimentul de mândrie: doi din trei români (66%) afirmă că s-ar simți mai mândri să fie europeni dacă UE ar deveni independentă din punct de vedere energetic (UE: 62%).
Scump, doamnă, scump!
Creșterea prețurilor la gaze, combustibili auto, combustibil pentru încălzire sau energie electrică a redus „semnificativ” puterea de cumpărare a opt din zece români (80%) în ultimele 12 luni (UE: 60%) – cea mai mare pondere din UE. Dintre aceștia, 34% raportează un impact „mai mult decât semnificativ” (UE: 20%), de asemenea cea mai mare pondere din UE.
Pentru a face față creșterii prețurilor, 55% dintre români afirmă că au redus cheltuielile curente pentru alimente sau sănătate (UE: 38%) – cea mai mare pondere din UE – în timp ce 27% au redus intensitatea încălzirii locuinței.
Pentru unii, creșterea prețurilor la energie a însemnat mai mult decât simple reduceri de cheltuieli: 27% declară că s-au îndatorat, au solicitat sprijin financiar sau au amânat plata unei facturi la energie (UE: 16%) – una dintre cele mai ridicate ponderi din UE.
În ceea ce privește transportul rutier, șapte din zece români (71 %; UE: 60 %) afirmă că creșterea prețurilor le-a schimbat modul în care își folosesc mașina – una dintre cele mai ridicate proporții din UE: 29 % au redus numărul deplasărilor pentru nevoi de bază, cum ar fi cumpărăturile, programările medicale sau rezolvarea unor chestiuni administrative; 47 % au renunțat la o ieșire în weekend, la o vacanță sau la o vizită la familie și prieteni (UE: 30 %) – cea mai ridicată proporție din UE; 19 % conduc acum mai încet pentru a economisi combustibil; iar 32 % au înlocuit deplasările individuale cu mașina personală prin utilizarea sistemului de tip „carpooling” (împărțirea mașinii), transportul public sau mersul pe bicicletă (UE: 22 %) – una dintre cele mai ridicate proporții din UE.
Fabricat în Europa
Pentru a realiza această tranziție, 79 % dintre români doresc ca prioritatea să fie acordată energiei cu emisii scăzute de carbon (UE: 87 %). Energia solară ocupă primul loc (46 %), fiind urmată de energia eoliană (26 %), în timp ce gazele naturale (24 %; UE: 10 %) înregistrează una dintre cele mai ridicate ponderi din UE.
Întrebați ce abordare ar trebui să prioritizeze UE în cadrul tranziției sale energetice, 55 % dintre români ar prefera construirea unei industrii europene competitive în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest proces durează mai mult (UE: 55 %); 34 % ar opta pentru o implementare mai rapidă a tehnologiilor curate, utilizând echipamente importate (UE: 29 %). Construirea acestor capacități în Europa reprezintă abordarea preferată în toate cele 27 de state membre.
Majoritatea românilor (54 %) ar prefera ca țările din UE să își pună resursele la comun pentru a finanța investițiile. În toate cele 27 de state membre, europenii preferă această abordare, a punerii resurselor în comun.
