Comisiile pentru Energie și Economică ale Senatului aveau termen până pe 7 februarie pentru a elabora și trimite către plenul camerei superioare a Parlamentului raportul pe fond asupra proiectului legii de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor a căror cifră de afaceri a fost obținută în proporție de cel puțin 75% din activități de extracție de hidrocarburi și fabricare de produse petroliere rafinate, adoptată la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie, însă deadline-ul nu a fost respectat.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ordonanța a dus la controverse intense în spațiul public, după ce cel mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV, a anunțat de 2 ori că, în baza rezultatelor sale financiare pe anul trecut și a prevederilor OUG, consideră că nu datorează contribuția de solidaritate.
Pentru proiect, primit de Biroul permanent al Senatului de la Guvern pe 29 decembrie 2022, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgență, iar termenul de adoptare tacită este 26 februarie 2023.
Termenul de depunere de către senatori a eventualelor propuneri de amendamente la ordonanță a fost 2 februarie 2023.
În plus, dintre cele 4 comisii permanente senatoriale care trebuiau să emită avize consultative asupra draftului de act normativ, de asemenea până pe 2 februarie, doar 3 s-au conformat deocamdată.
Una dintre ele, Comisia pentru Drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, a emis chiar aviz negativ, cu majoritate de voturi. Comisia numără 4 membri de la PSD, 3 de la PNL, 2 de la USR, 1 de la UDMR și 1 de la AUR.
Printre membrii ei sunt 2 foști miniștri de Finanțe, respectiv președinta Anca Dragu (USR), care a ocupat funcția în Guvernul tehnocrat Cioloș, și Florin Cîțu (PNL).
Contribuția de solidaritate din România, introdusă printr-o OUG ce prezintă risc de neconstituționalitate, este în cotă de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021. Această rată de impunere este aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulamentul UE, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții, conform datelor analizate de Profit.ro. Guvernul speră să încaseze anul acesta 3,9 miliarde lei din contribuție.
