Pe lângă consumatorii industriali, premierul Ilie Bolojan a făcut apel și către cetățeni să-și reducă voluntar consumul.
Însă un draft legislativ a cărui adoptare și implementare le-ar permite tuturor consumatorilor, industriali și casnici, să câștige bani pentru asta, stă la ″sertar″ de aproape 9 luni.
În noiembrie anul trecut, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin de aprobare a unui Regulament privind serviciul de flexibilitate a consumului, după cum a relatat atunci Profit.ro, neadoptat nici până în prezent.
Acesta transpune principiile unui regulament UE, prin care consumatorii, respectiv furnizorii și agregatorii consumatorilor (activi pe piața spot, dar nu și cei care sunt calificați ca furnizori de servicii de echilibrare și care participă la piața serviciilor de sistem), pot fi plătiți pentru a-și reduce consumul în intervalele orare în care producția de energie regenerabilă, în principal fotovoltaică, este scăzută.
“Prezentul proiect de ordin are în vedere stabilirea de reguli pentru achiziția și utilizarea serviciului de flexibilitate a consumului furnizat de către participanți la piața pentru ziua următoare de energie electrică cu scopul de a pune la dispoziția pieței resurse suplimentare în vederea acoperirii curbei de consum în intervalele de timp în care se observă că nu mai sunt disponibile pentru pornire resurse de producere a energiei electrice.
Astfel, pornind de la constatarea că în anumite intervale de timp la vârful de seară, când energia din surse fotovoltaice nu mai este disponibilă, apar situații în care resursele disponibile pentru acoperirea cererii pe piața pentru ziua următoare, respectiv resursele de echilibrare pot să nu mai fie suficiente pentru acoperirea necesarului, în aceste momente de timp, la solicitarea Transelectrica, se consideră oportună folosirea unui serviciu de flexibilitate a consumului pe care anumiți participanți la piață îl au la dispoziție (furnizori, agregatori ai consumatorilor, consumatori) și care nu trebuie să fie calificați din punct de vedere tehnic pentru a oferi servicii de echilibrare, dar care își pot reduce necesarul de consum contra unui stimulent financiar reprezentat de plata respectivului serviciu de flexibilitate”, se precizează în proiectul de act normativ.
Transelectrica ar urma să achiziționeze aceste servicii prin mecanisme de piață – licitații zilnice, de la participanții la piața pentru ziua următoare (PZU), care au semnat voluntar contractul-cadru privind furnizarea de servicii de flexibilitate a consului (SFC).
Activarea mecanismului prin care se folosește flexibilitatea consumului se aplică doar în situații de criză în funcționarea sistemului energetic național (SEN).
Printre acestea se numără penuria națională de resurse care generează riscul de neîndeplinire a condițiilor de adecvanță și de funcționare sigură a SEN sau situațiile de criză la nivel regional și/sau european care impun măsuri de asigurare a funcționării sigure a SEN sau în urma cărora apar solicitări ale organismelor Uniunii Europene cu scopul de a menține siguranța în funcționare a sistemului interconectat și de întrajutorare între țările membre.
Totodată, Transelectrica ar putea plăti consumatorii să-și reducă consumul și în perioade prelungite de timp cu condiții meteorologice nefavorabile/extreme (perioade de ger sau de caniculă); de asemenea, manifestări meteorologice extreme (furtuni violente, precipitații masive, inundații etc.) care prin impactul lor asupra sistemului/rețelelor electrice conduc la indisponibilizarea puterii generate în unele centrale într-un volum considerabil și pe perioade de timp mai lungi de 3 zile
Mecanismul se poate activa și în ipoteza indisponibilității de lungă durată a unor linii electrice de interconexiune sau din rețeaua de transport internă care limitează capacitatea de import a SEN sau în alte situații de criză sau de urgență în funcționarea SEN identificate de către Dispecerul Energetic Național.
Cheltuielile Transelectrica rezultate ca urmare a achiziției de servicii de flexibilitate a consumului ar urma să îi fie recunoscute operatorului de transport și sistem drept costuri la calculul tarifului pentru achiziția serviciilor de sistem, suportat de toți consumatorii de energie pe facturile lor lunare.
Proiectul de ordin poate fi citit aici.
Tot de anul trecut, Delgaz Grid, operatorul rețelei de distribuție a energiei electrice din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, controlat de grupul german E.ON, a anunțat un proiect-pilot, intitulat REDFlex, având obiectiv testarea și validarea mecanismelor de flexibilitate energetică în rețeaua de distribuție, ″în contextul tranziției către un sistem energetic mai inteligent, descentralizat și sustenabil″.
Ideea proiectului este ca producătorii, prosumatorii, operatorii de stocare, agregatorii, precum și consumatorii industriali și casnici, să poată fi remunerați pentru a-și majora, respectiv reduce, la ordin, producția și/sau consumul, pentru echilibrarea rețelei.
Cea mai recentă etapă a proiectului a fost lansată chiar pe 1 august.
Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), reducerea voluntară care poate fi obținută în următoarele zile este ″probabil″ de numai 100–200 MW, insuficientă pentru un deficit de producție care poate urca, în cel mai ″negru″ scenariu, la 2.500 MW.
″Starea de alertă nu poate fi doar o umbrelă pentru neputință. Starea de alertă ar fi trebuit să aducă simultan: contractarea urgentă a flexibilității; plăți pentru disponibilitatea de reducere; compensații pentru energia efectiv neconsumată; notificarea directă și etapizată a marilor consumatori; protejarea contractuală față de penalitățile de nelivrare; publicarea puterii agregate care poate fi redusă în fiecare etapă; criterii clare pentru trecerea de la voluntariat la măsuri obligatorii.
În lipsa acestora, statul spune industriei: „Oprește-te tu, ca să nu se vadă că noi nu ne-am pregătit”. România nu a ajuns aici pentru că populația pornește mașina de spălat la ora 20:00 și nici pentru că o fabrică refuză să-și sacrifice producția gratuit. A ajuns aici după ani în care s-au închis capacități securitare, s-au construit capacități nesecuritare fără stocare, s-a ignorat flexibilitatea consumului și s-a sperat că importul va exista întotdeauna.
Acum, când importul devine scump și nesigur, Guvernul descoperă solidaritatea. Dar solidaritatea cerută numai unora, în timp ce pierderile rămân exclusiv la ei, nu mai este solidaritate. Este naționalizarea responsabilității și privatizarea pagubelor″, se menționează în analiză.
