Consumatorii casnici de energie electrică ce sunt titulari de contracte de furnizare pentru mai multe locuințe vor beneficia de la 1 ianuarie 2023 de prețuri plafonate la toate respectivele locuri de consum, nu doar pentru unul singur, cum prevede legislația în vigoare, și deci nu vor mai fi obligați să depună declarații pe proprie răspundere în care să precizeze la care dintre ele vor să beneficieze de plafonare, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Draftul de act normativ abrogă următorul alineat din legislația plafonării:
″(10) În cazul clienților casnici, prețul final facturat prevăzut la alin. (1) lit. a) și b) (prețurile plafonate de 0,68 sau 0,8 lei/kWh – n.r.) se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reședință ale clienților finali. Clientul casnic care are atât adresă de reședință, cât și adresă de domiciliu poate beneficia de prețul plafonat prevăzut la alin. (1) lit. a) și b) fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reședință, pe baza unei declarații pe proprie răspundere depusă la furnizor, privind faptul că nu beneficiază de preț plafonat pentru un alt loc de consum″.
Documentul poate fi văzut AICI
Ministerul Energiei invocă, în nota de fundamentare, ″necesitatea clarificării unor prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 (…), în scopul reconsiderării unor elemente ale schemei de sprijin în vederea asigurării aplicării acesteia în mod unitar pentru toți consumatorii casnici, luând în considerare numai nivelul lunar de consum de energie electrică și nu și alte criterii, potențial discriminatorii, precum numărul locurilor de consum″.
″Această abordare, pe lângă faptul că se poate dovedi a fi laborioasă, poate afecta grav persoanele care locuiesc cu chirie, persoane care, chiar dacă în conformitate cu consumul lunar realizat sau dacă se găsesc în situațiile speciale menționate la art. 1 alin (1) lit a), pct. ii), iii) sau iv) ar avea dreptul să beneficieze de preț plafonat, nu ar putea beneficia de facilitățile oferite în lipsa unei eventuale declarații depuse de proprietar sau în lipsa unui contract încheiat direct cu un furnizor de energie electrică. Mai mult, prin aplicarea respectivei prevederi consumatorii casnici sunt tratați diferit față de operatorii economici care beneficiază de facilitățile oferite de Legea nr. 357/2022 la toate locurile de consum, nu numai la un singur loc de consum. Este necesar ca toți consumatorii casnici să poată beneficia de facilitățile stabilite prin actele normative în vigoare, să nu existe discriminări față de potențialii beneficiari, să se evite situațiile care ar putea conduce la afectarea consumatorilor cei mai vulnerabili, care nu dețin în proprietate o locuință″, se menționează în documentul citat.
Momentan, rămâne un mister cine exact a venit cu ideea limitării plafonării la un singur loc de consum, pentru casnicii titulari de contracte de furnizare la mai multe locuințe, precum și cu cea a introducerii obligativității declarațiilor pe proprie răspundere.
Măsura a creat panică și revoltă în rândul populației, dar și incertitudine în rândul furnizorilor de energie cu privire la modalitatea în care ar trebui aplicată în mod corect această normă. Abrogarea vine la foarte scurt timp după ce furnizorii au început să-și facă secțiuni pe site-urile proprii în care le explică clienților cine și cum beneficiază de plafoane, cine trebuie să completeze declarații pe proprie răspundere și unde trebuie să le trimită.
Cert e că amendamentul respectiv, care acum va fi abrogat, a fost introdus în OUG nr. 119/2022 la comisiile Camerei Deputaților, în cursul dezbaterilor asupra proiectului de lege de aprobare a ordonanței, și are ca autori ″Grupurile parlamentare PSD, PNL, UDMR, Minorități″, potrivit raportului comisiilor, document public. Acum, principalele partide de la putere, PNL și PSD, se bat în declarații în care se dezic de această măsură.
La rândul său, premierul Nicolae Ciucă, totodată lider al coaliției de guvernare, despre care ministrul Energiei susține acum că ″încă de la sfârșitul săptămânii trecute a trasat sarcina creării unui proiect de ordonanță care să ELIMINE aceste declarații″, pasa nu demult sarcina clarificării sensului și modului de aplicare al amendamentului către ANRE. Autoritatea a încercat să explice legislația primară într-un moment de maximă confuzie și să faciliteze aplicarea ei.
La fel de cert este că nici parlamentarii partidelor de opoziție nu au ridicat vreo obiecție asupra acestui amendament, nici la dezbaterile din comisii și nici la cele din plenul Camerei Deputaților, precum și că președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a OUG nr. 119/2022 fără să facă nici un comentariu.
Nu este clar nici măcar scopul măsurii care acum va fi eliminată.
Încă de la dezbaterea amendamentului în comisiile Camerei Deputaților s-a vehiculat ipoteza că scopul lui este ″scoaterea la lumină″ a tranzacțiilor de închiriere de imobile încheiate ″la negru″. Adică să îi oblige pe chiriași să pună presiune pe proprietari să le facă contracte de închiriere înregistrate la ANAF, pentru ca pe baza lor să devină titulari de contract de furnizare de energie și, astfel, să beneficieze de plafoanele de 0,68 sau 0,8 lei/kWh, nu de cel mai mare, de 1,3 lei/kWh.
Acum însă, se vrea abrogarea chiar ″pentru a evita facturarea diferită a consumatorilor casnici proprietari în raport cu consumatorii casnici chiriași, fapt ce necesită asigurarea unui tratament egal și nediscriminatoriu intre aceste două categorii de consumatori casnici″ și ″luând în considerare necesitatea de interes public reprezentată de asigurarea unei protecții similare pentru locurile de consum utilizate de către alte persoane decât proprietarii acestora″, conform notei de fundamentare.
Presat asupra subiectului la Prima News, vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, care a participat la ședința comisiilor parlamentare la care s-a dezbătut proiectul legii de aprobare a OUG, a menționat o variantă mai realistă: mai puține locuri de consum la care se aplică plafoanele ″mici″ de 0,68 și 0,8 lei/kWh ar fi însemnat mai puțini bani cu care statul trebuie să-i compenseze pe furnizori pentru diferența dintre costurile de achiziție a energiei din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
″Mergând pe firul logic: aplicând plafoanele de preț pentru un singur loc de consum/consumator, bănuiesc că se face o economie la bugetul de stat, pentru că efortul bugetar, astfel, este mai mic″, a declarat Nagy-Bege.
