Declarația vine în contextul în care guvernele se confruntă cu o criză energetică provocată de războiul din Iran, relatează Reuters.
Europa producea aproximativ o treime din energia electrică din surse nucleare în 1990, dar acest procent a scăzut la 15%, ceea ce a făcut ca Europa să devină dependentă de importurile de petrol și gaze, ale căror prețuri au crescut în ultimele zile, scrie News.ro.
Faptul că este „complet dependentă de importurile scumpe și volatile” de combustibili fosili pune Europa într-o poziție dezavantajoasă față de alte regiuni, a declarat von der Leyen într-un discurs susținut la un eveniment organizat la Paris pe tema energiei nucleare.
„Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere. Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să renunțe la o sursă fiabilă și accesibilă de energie cu emisii reduse”, a spus von der Leyen.
Germania, țara natală a lui Von der Leyen, a luat o decizie politică în timpul cancelarului de atunci, Angela Merkel, de a renunța treptat la centralele nucleare din cauza opoziției publice și a preocupărilor legate de siguranță după dezastrul de la Fukushima din 2011. Von der Leyen era ministru în guvernul Merkel când a fost luată această decizie.
Marți, ministrul german al mediului, Carsten Schneider, a criticat „strategia retrogradă” a lui von der Leyen în ceea ce privește energia nucleară. „Energia electrică mai curată și mai sigură provenită din vânt și soare este mai ieftină, a impulsionat de mult timp tranziția energetică și nu produce deșeuri radioactive”, a declarat Schneider într-un comunicat.
UE a extins rapid energia regenerabilă, dar centralele electrice pe gaz constituie în continuare o parte importantă a mixului energetic, iar combustibilii fosili domină în continuare consumul de energie în sectoare precum transportul și încălzirea.
Dependența continuă de petrolul și gazul importate a expus țările europene la creșterea prețurilor la energie în 2022, când Rusia a redus livrările de gaz după invadarea Ucrainei.
RENASTEREA ENERGIEI NUCLEARE?
Bugetul UE nu finanțează direct proiectele de energie nucleară, deoarece acestea nu sunt susținute în unanimitate de cele 27 de guverne membre.
Ca semn al acceptării crescânde a acestei tehnologii de către UE, von der Leyen a declarat că CE va oferi o garanție de 200 de milioane de euro pentru investiții private în tehnologii nucleare inovatoare.
Ea a spus că banii vor proveni de pe piața carbonului a UE.
Unele țări ale UE care se opuneau anterior energiei nucleare, precum Danemarca și Țările de Jos, și-au felxibilizat recent poziția, căutând modalități de a asigura cantități mari de energie electrică stabilă și cu emisii reduse de carbon pentru industria grea.
Alte țări, printre care Austria și Luxemburg, se opun în continuare.
Franța, cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, susține că energia stabilă și cu emisii reduse de carbon provenită de la centralele nucleare este esențială pentru competitivitatea industrială.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că UE – unde în 2024 producătorii de energie nucleară încă importau 15% din uraniul lor din Rusia – trebuie să se orienteze către alți furnizori.
„Trebuie să cooperăm la nivel internațional pentru a înregistra progrese în această chestiune, pentru a ne diversifica sursele de aprovizionare”, a declarat el la evenimentul de la Paris, adăugând că Franța intenționează să-și mărească propria capacitate de îmbogățire.
Franța a importat anul trecut din Rusia 39% din uraniul îmbogățit de care a avut nevoie, potrivit datelor vamale.
Macron a propus, de asemenea, standardizarea proiectelor de reactoare în întreaga Europă. Acest lucru ar putea fi în beneficiul gigantului nuclear francez de stat EDF, care s-a luptat să câștige recent licitații pentru noi proiecte.
În 2024, compania sud-coreeană KHNP a câștigat o licitație în valoare de cel puțin 18 miliarde de dolari pentru construirea unei noi centrale nucleare în Republica Cehă, o decizie pe care EDF, ofertantul care a pierdut licitația, a încercat să o blocheze în instanță.
