Ministerul Energiei are în vedere cinci măsuri pe baza cărora prețul la energia electrică în România să scadă cu 25%, în momentul de față fiind de 1,50 lei pentru un kWh, iar media europeană este de 1,28 lei pentru un kWh, a explicat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o conferință de presă.
''Ceea ce noi dorim e să scădem cu cel puțin 25%. Asta e un target rezonabil, ținând cont și de un buffer. Deci, în momentul de față, media plătită de un consumator din UE este undeva la 1,28 lei pe kWh. În România suntem la aproape 1,50 lei. Ținta e ca prețul din România să fie cu măcar 1% sub media europeană. Asta este o dorință explicită. Că vom reuși să ajungem cu 3% față de media UE, cu 10% ar fi ideal. Am fost precauți când am stabilit aceste ținte'', a spus Bogdan Ivan, potrivit Agerpres.
Ministerul Energiei a declarat că durata de implementare este de 6 luni - un an până când scăderea prețurilor se va vedea în facturile la energia electrică.
''Eu cred că un orizont rezonabil de timp ar putea să fie aproximativ șase luni, un an, până la care să vedem primele efecte. Ceea ce pot să vă spun analizând comparatorul de prețuri în această dimineață, înainte de a intra în conferința de presă, după discuțiile de acum două luni, în care am agreat acest pact între stat și privat, prin care am convenit că este extrem de important să avem o reducere a prețului, cred că a contat foarte mult și faptul că avem deja trei oferte care sunt sub prețul plafonat la 1,30 lei înainte de data de 1 iulie și care sunt la 1,10 lei, 1,20 lei, 1.30 lei. Deja avem trei oferta care sunt sub prețul plafonat. Și încă un detaliu extrem de important pentru care vreau să le mulțumesc atât operatorilor privați de această dată din segmentul de furnizare, cât și colegilor de la Ministerul Muncii și celor de la STS, faptul că în prima săptămână după preluarea mandatului, știind că la 1 iulie va fi eliminată schema de plafonare a prețului la energia electrică și automat pentru foarte mulți consumatori care aveau prețul plafonat la 0,68 lei per kWh să aibă o creștere foarte mare a prețului, am instituit acea schemă de ajutor prin care persoanele vulnerabile cu venituri sub 1.950 de lei vor primi acel voucher în valoare de 50 de lei. Platforma informatică a fost livrată la timp'', a afirmat Bogdan Ivan.
El a menționat că operatorii de furnizare au venit cu actualizări în propriile sisteme informatice, respectiv codul de bare pe fiecare factură pentru a putea face operațional acest sistem.
''Odată ce am terminat această etapă, colegii mei de la Ministerul Muncii împreună cu cei de la Poșta Română operaționalizează sistemul și vor trimite aceste carduri în cursul lunii septembrie. Dar ce e foarte important e că acei oameni care aveau înainte facturile 60-70 de lei în urma schemei de plafonare care a fost eliminată la 1 iulie, cu o decizie luată în anul 2024, ca să fie foarte clar, vor avea o creștere la aproximativ 130-140 de lei. Cei 50 de lei acordați prin aceste vouchere vor acoperi aproximativ 60-70% din această creștere pentru consumatorii cu venituri mici'', a precizat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a afirmat că prețul energiei a început să crească încă din anul 2021, însă el nu s-a resimțit în facturile consumatorilor, fiind plafonat prin lege. Începând cu 1 iulie 2025, după eliminarea plafonării prețului, consumatorii plătesc prețul real. Una dintre cauzele pentru care s-a ajuns aici o reprezintă scăderea capacității de producție în bandă (gaz și cărbune) cu 56% în ultimii 10 de ani). De asemenea, România are rețele electrice vechi. În România, electricitatea circulă prin instalații mai vechi de 55 de ani.
El a declarat că este nevoie de renegocierea termenului de închidere a centralelor pe cărbune. Închiderea centralelor pe cărbune planificată pentru 2026 are ca efect scăderea cu 2.565 MW a capacității de producție în bandă. În acest context se dorește negociere pentru extinderea termenului până la 1 ianuarie 2030, pentru păstrarea a 2.200 MW.
Potrivit ministrului, până în 2032 România ar trebui să crească cu 230% capacitățile de producție de energie pe gaz. De asemenea, se are în vedere dublarea producției nucleare și creșterea de 10 ori a capacităților de stocare de energie, respectiv depășirea a 10.000 MW capacități solar și eolian.
Potrivit ministrului, cele cinci măsuri vizează: operaționalizarea mecanismului Market Maker, respectiv selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piața de energie, prin stimularea cererii și a ofertei, facilitând tranzacțiile pe termen lung și determinând astfel o scădere constantă a prețului; creșterea transparenței și scăderea riscurilor în piața de energie, prin solicitarea de garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie; introducerea tarifelor dinamice și diferențiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu prețuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină; scăderea prețurilor de achiziție a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuție prin crearea unui mecanism unic de achiziție - acest cost de achiziție al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, deci implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuție mai mici pentru toți consumatorii; integrarea tuturor programelor de eficiență energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei.
În paralel, vor fi continuate negocierile la nivel european pentru prelungirea termenului de funcționare a centralelor pe cărbune până în 2030, pas ce va tempera creșterile de preț și va da timp pentru dezvoltarea de proiecte noi de producție.
