Ministrul PNL al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, spune că semnarea de către Transgaz, cu omologul său ucrainean Ukrtransgaz, a acordurilor de interconectare a celor două sisteme naționale de transport gaze în punctele de interconectare Isaccea și Medieșu Aurit întârzie pentru că fiecare dintre cele două părți dorește ca stațiile de măsurare a gazelor din punctele respective se fie situate pe teritoriul său național.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
El a făcut această declarație în contextul unei discuții privind perspectiva ca Rusia și Ucraina să nu ajungă la un acord de prelungire a contractului de tranzit spre Europa al gazelor rusești extrase de Gazprom prin sistemul ucrainean de conducte, contract care expiră la finalul acestui an.
"La Isaccea se discută în continuare pentru interconectarea cu Ucraina, acolo avem probleme, și la Medieșu Aurit la fel, tot cu Ucraina avem probleme, datorită unor diferende cu Ucraina. Ei doresc ca stația de măsurare a gazelor să fie pe partea ucraineană, noi ne dorim să fie mai aproape de România, tocmai datorită unor suspiciuni care pot să apară, că nu se înregistrează corect, sistemele de măsură, sistemul european cu sistemul ucrainean. Cum am ajuns cu bulgarii, sunt convins că vom ajunge la o înțelegere și cu ucrainenii și i-am promis domnului director (al Transgaz, Ion Sterian – n.r.) că voi merge la miniștrii Economiei din Bulgaria, din Ungaria, din Ucraina pentru a debloca această problemă, precum și la Comisia Europeană, și vom face acest lucru", a spus Popescu la Realitatea TV.
El a adăugat că nu crede că în România vor fi probleme de aprovizionare cu gaze în această iarnă, pentru că "sunt cam rezolvate problemele, iar depozitele de gaze din România sunt umplute aproape 100%, sunt la 99%, este un maxim istoric, spre 3 miliarde de metri cubi".
Virgil Popescu a refuzat să confirme infomațiile cu privire la derularea ieri a unei întâlniri la Isaccea între reprezentanții operatorilor de transport din România, Ucraina și Republica Moldova pe tema tranzitului de gaze rusești, despre care a relatat și Profit.ro. "Să confirme dânsul (Ion Sterian – n.r.)", a spus ministrul.
Ukrtransgaz, a anunțat oficial săptămâna trecută că a finalizat modernizarea stației de măsurare de la Grebeniki, din regiunea Odessa, ceea ce îi va permite să primească gaze în sistem reverse flow din România, în ipoteza în care tranzitul de gaze din Rusia va fi stopat de la 1 ianuarie 2020. Omologul român, Transgaz, continuă să rămână opac cu privire la relația cu Ucraina, șeful companiei, Ion Sterian, spunându-i public premierului Ludovic Orban în ședința de Guvern că îi va prezenta situația în această privință doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
În plus, Sterian a susținut că problema gazelor din import a fost rezolvată în urma semnării de către Transgaz a actului adițional la acordul de interconectare cu omologul bulgar Bulgartransgaz pentru punctul de interconectare Kardam-Negru Vodă. Potrivit directorului general al Transgaz, în urma semnării actului adițional, prin Kardam-Negru Vodă se pot importa până la 13,5 milioane de metri cubi pe zi.
"Problema e rezolvată în privința gazelor, indiferent ce se va întâmpla cu viitorul tranzitului prin Ucraina. Dacă tranzitul prin Ucraina se menține, și am aici..., dar în partea a doua a ședinței, că sunt informații confidențiale, să vi le aduc la cunoștință... (...) Mai putem importa 11 milioane de metri cubi de gaze pe zi prin Medieșu Aurit-Tekovo din Ucraina. N-avem noi consumul ăsta", a spus Ion Sterian.
După cum a relatat însă Profit.ro, importul masiv de gaze din Bulgaria nu este în prezent posibil pentru simplu motiv că și vecinii României se alimentează cu gaz tot prin cele 3 conducte Isaccea-Negru Vodă, care nu vor mai funcționa dacă Gazprom nu semnează un nou contract de tranzit cu Ucraina. Planul directorului Transgaz ar putea funcționa, însă nu în această iarnă, ci de iarna viitoare sau cel mai probabil din iarna 2021-2022, când prelungirea gazoductului Turk Stream 2 (cu o capacitate anuală de 15,75 miliarde metri cubi) va fi finalizată de vecinii bulgari și sârbi.
Săptămâna trecută, maghiarii, mai pesimiști ca șeful Transgaz, au anunțat că se așteaptă ca primul metru cub de gaz din Turk Stream 2 să intre în Ungaria de-abia la finalul anului 2021.
